www.dulcegarii-culinare.ro trafic.ro

31 decembrie 2011

Sa fiti iubiti !


Sa aveti un 2012 peste asteptari ;)!  Cel mai cel an (de pana acum ;), plin de realizari, idealuri puse in miscare, vise implinite, iubire..hmm, multa iubire si sanatate in primul rand!
Va doresc un Revelion minunat tuturor!  Primiti cu drag gandurile mele de pretuire !

La multi ani ! 






29 decembrie 2011

Marshmallow fondant

Sunt innebunita dupa marshmallow, mai da rau de tot! Si nu mai zic de piciul meu care le savureaza cu o placere ispititoare. E lipicios cand intra in contact cu apa sau caldura, asa ca-i de preferat sa n-aveti mana uda cand duceti o bucatica spre gura. Acolo isi poate face de cap.. se topeste cat ai zice peste, lasand in urma o savoare de invidiat. L-ati mai vazut p'aici in reteta asta de muffins cu ciocolata si la batoanele cu musli , dar acum vreau sa va vorbesc despre fondant!


De fiecare data cand il pregatesc ma distreaza jocul asta lipicios si elastic. Si chiar daca nu aveti un aparat fancy de amestecat, nu-i bai, ca il puteti lucra cu unul dintre cele mai inspirate instrumente: mana ! ;)

By the way, povestea lor incepe cu-n drum la market. Am gasit uneori marshmallows si la Billa, in schimb Cora, Carrefour striga de la usa c-au asa ceva in batatura. Se gasesc intr-o gama varianta de nuante si arome, e dupa preferinte clar. Iar daca aveti in casa un colorant Wilton, nu ezitati sa cumparati marshmallow din orice aroma... nuanta e foarte usor de schimbat, parol !


Puneti intr-un vas 300 grame marshmallows - 2 pungute din astea de vedeti voi aici (sau orice alt fel, Haribo sunt the best), le stropiti cu 4 linguri cu apa, bagati vasul in cuptorul cu microunde si lasati-le acolo timp de 1 minut la 900W. Aveti grija ca vasul sa aibe pereti inalti, altfel se umfla astea dulci in pene si dau p'afara, iar daca nu aveti microunde, le topiti la bain marine! Deci nu va faceti griji, solutii sunt! Daca folositi microundele, dupa minutul ala, scoateti vasul, amestecati cu un betisor (ca sa lipesc ca naiba, iar batul puteti sa-l aruncati oricum) si daca mai e nevoie pulsati cu inca 20 -30 secunde.. va orientati.

Apoi procedati asa: in bolul lui my preciouss Ken (asta de-l folosesc io) sau KA, sau orice alt vas inalt, lasati sa cada 70 grame dintr-un cub de margarina Rama (de gatit), 750 grame zahar pudra (dat prin sita neaparat) - musai cumparat, ca vine si el cu partea lui de amidon absolut necesar, 100 grame amidon alimentar..


... turnati marshmallows-ul topit si dati-i drumul la mixer avand carligul atasat. 


Dar chiar si cel mai simplu mixer e prevazut din nascare cu un carlig, chiar un set, asa ca n-aveti cum sa-i spuneti pas acestui fondant. Si daca nu si nu si totul se deruleaza by hand, atunci framantati cu mana unsa cu putin ulei (dupa ce in prealabil ati amestecat cu lingura de silicon sau lemn, ca la-nceput frige, fiti atenti!). Cu mixerul procedura se deruleaza in slow motion la inceput, apoi pe putere mare pentru 7 - 8 minute (pentru un mixer normal)... Ken-ul pe puterea 2 timp de 3 - 4 minute. Iar daca doriti sa colorati intreaga cantitate de fondant, tot acum e cazul. 

Dupa, prafuiti masa de lucru cu zahar pudra (direct cu sita - 2 - 3 linguri), trantiti acolo fondantul si framantati putin cu mana. Daca va lipiti, va dezlipiti cu niste praf alb si gata ;).  E cam messy treaba asta, stiu ;)


Nu e nevoie sa mai adaugati zahar pudra, ca amidonul isi intra in drepturi peste noapte, iar margarina aia il face soft si-i mentine perfect elasticitatea. Vi-l prezint pe Chucky al meu ;)


Infasurati fondantul in folie de plastic (previne interventia aerului - care-l usuca) si lasati-l intr-un loc racoros (exclus frigiderul). Eu il las in dulap... de retinut ca-i place si-ntunericul !;)

Il puteti folosi incepand cu ziua urmatoare. Abia atunci toate ingredientele au format un singur trup cu o consistenta perfecta. De pastrat... hmm pai coafura rezista.. pana la o luna, zic eu;) Da' la mine n-a fost cazul. Inainte de a-l uzita il predati undelor electromag - cam 40 secunde - pentru a se incalzi, asa fiind si  usor de modelat.. Peste un praf zdravan de zahar pudra intins pe masa (dat prin sita, ever nu uitati) intindeti fondantul cu sucitorul - prafuit asemenea. Isi ia fondantul din zaharul ala fix cat considera ;). Nu-l intindeti foita de tigara, ci intr-un strat de 5 mm, cam asa ceva.


Daca nu l-ati colorat initial, il incalziti atunci cand doriti sa-l nuantati cu pretiosul colorant. Nu uitati de manusile chirurgicale cand va apucati de desenat (altfel o sa va frecati mainile in nestire cu sare de lamaie si vi le faceti praf).

Asa ca punct de reper, mie mi-au iesit 1150 grame de marshmallow fondant. Suficient cat sa invelesc un tort si multe truffe delicioase cu ciocolata..Pentru tort.. aveti grija sa nu intindeti fondantul intr-un strat prea subtire, ca se evitati ruperea. Va ajunge garantat fondantul si va mai ramane pentru diverse alte floricele, trufe si stelute...


Dar reteta lor e deja o cu totul alta poveste! Cat despre dintii aia, mi-a soptit my FB friend Victoria sa zic ca nu-s ai mei ;))) Asa ca da: un iepuroi cu strungareata a fost de vina! Pam-pam!






27 decembrie 2011

Cheesecake cu dovleac copt, ghimbir si aroma de portocala

Cheesecake-ul asta dovedeste inca o data ca esentele tari se regatesc in lucrurile marunte si aparent lipsite de importanta, da! De cate ori n-ati trecut pe langa caleasca Cenusaresei ignorandu-i chemarea, intrand apoi in urmatorul market cu gandul la semintele-i magice si-o bere? Si chiar daca triptofanul din ele e capabil sa treaca prin niste procese chimice capabile sa va dezlantuie receptorii fericirii, totusi sa nu-l uitam pe the big guy - bostanul dle'. E fabulos de bun si unde mai pui ca daca-l coci, ai in casa un incantator miros de toamna, parfum al copilariei, ce mai..


Simplu, asta-i cuvantul de ordine! Simplu, fara prea multa dezordine-n jur! Va scriam la reteta de inghetata cu dolveac copt, sa puneti mai multa materie prima intr-o tava si s-o dati la cuptor, mai cu seama 2,2 kg - va ajung de inghetata si de cheesecake la un loc. Altfel 1,4 kg de dovleac e suficient pentru aceasta dulcegarie...




Intai de toate, coafati dovleacul... stiti voi, spalat, curatat, bla bla, apoi cantariti 1400 grame dovleac, il intindeti asa frumusel peste o foaie de copt si bagati tava la cuptor. Daca aveti o tava mai buna nici nu-i nevoie de hartie de copt (eu am una mai veche, deci s-a impus necesitatea, da). La foc potrivit, un 180 grade timp de 50 - 55 minute e de ajuns.


Si nu va faceti comozi pe canapea ca n-aveti timp. Sfaramati in maini 400 grame biscuiti petit beurre, topiti la microunde (timp de 30 - 40 secunde) 250 grame unt 65% grasime, turnati apoi untul asta peste biscuiti, amestecati putin si abia apoi intra mixerul in priza.


V-am scris la cheesecake-ul cu dulce de leche de ce prefer ordinea asta si nu invers. Asa scurt pe doi, nu-mi place praful dle' !  Nu-i tin decat putin sub furia mixerului, cat sa-i mai sfarame un pic si atat... nu-mi plac  facuti terci !

Preincalziti cuptorul la 180 grade. Intindeti o foaie de copt intr-o tava de tort cu inel detasabil (cu diametrul de 25 cm), ungeti cu unt tava, varsati acolo 'blatul' si distribuiti-l pe toata suprafata, imbracand si marginile tavii cat mai mult posibil.


Cum vedeti voi in poza de mai sus, pentru ca pana-n punctul acoperit cu biscuitii aia dulci va fi turnata umplutura. Nu uitati sa presati bine blatul, altfel vor cadea ''caramizi din zidul asta" tocmai cand o sa va fie lumea mai draga.

Predati cuptorului stafeta pentru 20 minute la 180 grade. Apoi lasati blatul la racit. Intre timp s-a copt si doveacul nu-i asa? Cantariti apoi dovleacu' asta copt.. trebuie sa aveti 900 grame, nici mai mult, nici mai putin! Apoi mai puneti in mixerul ala un rizom de ghimbir proaspat - nici prea prea nici foarte foarte - potrivit (curatat, spalat, eventual taiat in bucati usor digerabile de mixer).


Doar e vedeta lunii decembrie - vorbesc de provocarea dulce romanie! Si le faceti pasta dle'! Mixati mixati pana va umpleti de arome! In etapa asta veti obtine un gust intens, usor iute. Turnati apoi crema intr-un vas, ii dati drumul acolo la 500 grame marscarpone, 300 grame zahar, 100 ml sirop de portocale si 35 ml esenta de lamaie.. si amestecati pana se incorporeaza ingredientele.


Folosesc acest sirop de portocale.. dar daca nu aveti chef de market, inlocuiti cu 35 ml esenta de portocale si 65 ml suc de porto.


Intre timp pregatiti 2 plicuri de gelatina - praf am folosit eu, respectiv 30 grame. Nu va temeti de gelatina asta, ca nu-i timp de asa ceva;)  Ideea e sa inchege.. Daca-i prea multa, indoi furculita cu preparatu', daca-i prea putina.. mananci cu lingura ;) deci cum o fi tot bine e, nu-i asa?;) Hmm.. deci, lasand gluma la o parte, aveti nevoie de fix 30 grame gelatina. Veti obtine o consistenta perfecta!! Nici imbracata, nici dezbracata.. stiti voi cum..

Puneti praful asta in 180 grame apa rece, il lasati 5 - 8 minute sa se inchege, apoi ori il incalziti pentru 10 secunde la microunde, ori la bain marine.. Hai ca-i complicat cu baia asta de aburi, multa treaba... pentru doar cateva secunde.. eu zic sa folositi microundele. Si musai aveti grija sa nu dea in fiert! Apoi turnati gelatina  peste compozitia de mai sus, amestecati delicat cu o spatula sa patrunda gelatina asta-n fiecare celula si turnati tot amestecul peste blatul din dulcele petit!

Fix atat! Bagati dulcegaria in frigider (avand grija sa o acoperit cu o folie alimentara pentru a nu fura din aroma carnatilor de casa) si lasati-o timp de 3- 4 ore sa se lege-n timp ce-si face nap-ul de seara, sau de dimineata care cum va nimeriti !


E plina de savoare, parfumata ca o zi incantatoare de primavara!
O manjiti cu niste dulceata de nuca - o forte combinatie si gata!! ta-dam!! 

























Reteta imi apartine, in case u wonder.

23 decembrie 2011

Cozonac si niste vorbe



Un update la cozonacul ala miraculos de se face singur, de data asta cu umplutura de migdale caramelizate.. o nebunie! Daca e vreun doritor de crema, sa lase un coment si va zic cand din pacate nu mai e vreme ;) Asa c-o lasam pe saptamana viitoare si faceti voi crema dupa plac.. sigur va fi o dulce grozavie! In alta ordine de idei, hmm n-am lista derulanta de retete !;(... Da' promit ca la anu' ma ocup si de aceasta poveste.. Pana atunci in dreapta le aflati pe toate. Si hai ca nu-s multe.. din peste 150 gasiti voi 10 pe plac ;) Altfel aici gasiti asa cate putin din toate, desi n-am postat inca salata boeuf si racitura.. dar na.. le vine si lor vremea ;), salata - gen una mare ce le aduna pe toate, sarmale ca la mama acasa, un aperitivo- cartof cu unt de arahide pe care daca-l preamariti o data, in vecii vecilor n-o sa-l mai ocoliti, tarte de-ti lasa gura apa, niste stelute sarate ce merg struna cu beutura, dulcegarii atat cand m-a lasat insulina sa vorbesc despre ele, o da si musai torturi culinare nene, nu torturi (stiti voi.. cu accent dle) ..

Si chiar daca v-a ursit ieri sufletul meu sa fiti sanatosi si puternici, pragmatici si vizionari, plini de viata si intreprinzatori, sensibili si senini si sa va bucurati de fiecare moment frumos, de fiecare victorie, de fiecare speranta implinita, in prag de sarbatoare va imbratisez cu drag si va doresc liniste sufleteasca, voie buna si ...


                                         Crăciun fericit !!






22 decembrie 2011

Un an de Passion

Nu m-am gandit pana acum sa scriu aceste randuri, nu am avut nici timp si mi-am motivat personal absenta acestora prin darnicia in cuvinte a blogosferei culinare, care a acordat Cezarului ce-i al Cezarului ;)  Acum, in ceas de sarbatoare insa, eliberata intr-o oarecare masura de treburile sincrone care mai mult ca sigur ne macina pe toti uneori, am simtit ca haosul zilnic, ce pe moment ne schimba ritmul, nu e niciodata memorabil, asa ca l-am dat deoparte si am retrait cu ochii mintii clipele din 2011 care m-au surprins placut si mi-au readus in suflet prospetimea acelor momente, cu o intensitate parca si mai mare, realizand pentru a nu stiu cata oara... cat de darnica e viata asta cu noi.. !

Chiar daca nu in ordinea asta, mi-am amintit si de 13 ianuarie, ziua in care asterneam aici prima reteta, ziua in care ceva frumos, numit prietenie, urma sa prinda-ncet incet contur. Si a echivalat anul asta cu multe schimbari si noutati la care nici nu visam, cu un ritual de impartasire a retetelor, secretelor din lumea culinara, chiar si a unor clipe personale, a sentimentelor legate intre mine si multi dintre voi !

Si am simtit fericire! Si cu bogatia asta in suflet, intretinandu-mi ideile, m-am decis sa astern clipelele minunate pe care le-am simtit acum o saptamana, cand in fata ochilor multora dintre noi s-au derulat, in acelasi timp, un botez si un Craciun venit parca mai devreme, prilej de bucurie pentru niste copii minunati care ne-au descretit fruntile pentru cateva clipe, cu extensie emotionala in timp, si totodata o ocazie minunata de a  accentua parca ceea ce am simtit din prima clipa... legatura emotionala.. stabilimentul acestui proiect de succes.


Si ma gandeam ca e mult mai usor cand e o simpla cheie, un simplu proiect de PR, ghidat de reguli ca la carte, asupra carora cei in masura sa le dirijeze au un control deplin. Dar nu, nu a fost atat de simplu ! Lucrurile sunt mai complicate cand intervin oameni din exterior, cu personalitati, caractere si ambitii diferite, dar oamenii astia minunati, despre care vreau sa va vorbesc acuma, au pus cap la cap strategii, repetitii, reguli, executie, dar parca mult mai mult suflet si s-au riscat!!

S-au riscat, mergand pe drumul asta de o calitate ireprosabila, cu reguli simtite ca p'un joc, implicandu-se cu sensibilitate, creativitate, chiar fantezie, transformand totul intr-o marca inregistrata sau intr-un proces de devenire: "Passion 4 cooking", ce a ajuns, as vrea sa cred, in inimile tuturor.

Si practic, daca ma gandesc bine, am crescut alaturi de acest proiect! El a inceput acum un an, iar cu fiecare pas aflat in derulare, blogosfera culinara a fost mai colorata, plina de viata, iar partasi la propriu chiar daca am fost doar unii dintre noi, consider ca virtual am fost toti.

O mana de oameni, sub emblema Electrolux si Gollin Haris, a format o echipa fantastica si a fost de ajuns sa mobilizeze blogosfera, si ca sa nu ma repet, va reamintesc de Prima mea cina alaturi de food bloggeri, de Garden party-ul  care ne-a adunat pe si mai multi dintre noi, de Concursul care a facut valuri printre pasionatii de gastronomie, cu sau fara bloguri, plini de inspiratie si entuziasm de a cladi impreuna o stare de spirit, numita tematic Passion4Cooking , dar si simtita Passion pe deplin !

Si uite asa a venit si ziua cea mare. Ziua in care o insiruire frumoasa de prezente s-a infatisat din nou la Club Cortina, ziua in care am aflat ca fetele astea minunate au castigat "Silver Award for Excellence la Romanian PR Award". Felicitari fetelor!!

Nu mai dau nume, ca am fost multi si n-as vrea sa omit pe nimeni! Cu siguranta le-ati vazut incantarea, descrisa in cuvinte, in lumea asta virtuala. Am fost acolo o mana de prieteni, cu o pasiune comuna, prilej cu care am regasit in celalalt ceva-ul ce ne apartine! Si le sunt recunoscatoare lui Carmen Georgescu, Roxanei Diba, Monicai Botez, Alinei Chelu, Alexandrei Branzan si tuturor celor care au facut parte din echipa asta minunata si mi-au daruit ocazia de a face parte din familia Passion plina de farmec, din care n-as vrea sa ies in veci !




A fost atunci alai mare, mancare buna...

.... purcelus la protap ... si vin fiert... 

.. si deserturi delicioase pe masura: Scutecele Domnului (pregatite de my lovely friend Alice) si un trifle urias cu mascarpone si fructe de padure..



Si uite asa a inceput botezul, iar Carmen i-a taiat motul "bebelusului" si descantat (si de acum incolo) numai si numai zile bune si viata lunga!! Asa sa fie, iar noi sa venim si la majorat !;)


Iar ziua aceea a insemnat "a darui" !  Fiecare dintre noi am venit cu briose, unele mai minunate ca celelalte, care au ajuns, prin intermediul Crucii Rosii Romane, in manutele nevinovate ale unor copii minunati de la centrele de plasament din sectorul 5.


Parte din ei, urmare a unui plan secret al fetelor de a-i deconspira sufletul remarcabil al mamei acestui proiect - vorbesc de Carmen da, ne-au daruit o data cu colindele un balsam nepretuit al sufletului prin acele clipe magice !


Si totul s-a derulat atat de natural, parca intr-o continuitate fireasca a unui stil de viata ce ne-a surprins cu liniste si confort. Azi n-am haz, da recunosc! Dar sunt fericita ! O da !!

Sunt fericita ca am facut si sper eu sa mai fac parte din acest proiect ! Si cu piosenie recunosc ca sunt bogata: am sanatate, o familie minunata, prieteni - si voi toti va numarati printre ei, si-n primul si-n primul rand pe Dumnezeu!

Si pentru ca acum simt niste treburi, chiar daca maine o sa va intampin cu o ciorba sau dulcegarie, nici eu nu stiu acum cu ce ;), va doresc din suflet sa fiti sanatosi si puternici, pragmatici si vizionari, plini de viata si intreprinzatori, sensibili si senini si sa va bucurati de fiecare moment frumos, de fiecare victorie, de fiecare speranta implinita si nu in ultimul rand..  sarbatori de vis !! Craciun fericit !!

21 decembrie 2011

Inghetata cu dovleac copt

Da stiu ca vine Craciunul! Pe bune ca nu mi-a luat nimeni mintile astfel incat sa incurc anotimpurile ;) Chiar daca I had an obsession, gen: m-am indragostit, in tacere, de Ken, il vedeti colea pe feisbuk, dinainte sa-l am, sa-l simt, sa vad ce poate face ! ;) Si acum cand deja e proprietate, stau si ma uit minute-n sir la el;) pan' ne-om cunoaste! Dar nu despre el vreau sa vorbesc acum, ci despre inghetata asta minunata cu dovleac copt, grozava in serile de iarna cand sta sa ninga cate-un fulg p'afara, in timp ce vinul fiert duduie prin casa cu al lui parfum, iar cuptorul parca-si cerseste jertfa: stiti voi .. dovleacul asta, da mai ! Si oricum iarna, inghetata aluneca mai bine pe gat !;)


Noi chiar suntem fani inghetata nu ne jucam, da da ! ;) 


Pe repede 'nainte cateva vorbe. Un dovleac despartit de samburi si coaja, mai precis 2,2 kg daca vreti sa-l aveti pregatit si pentru cheesecake-ul de mai jos (vin cel tarziu maine cu reteta), altfel daca vreti sa faceti doar inghetata, puneti la copt doar 800 grame dovleac.. e suficient !



.. se taie in bucati potrivite si se da la copt, la foc potrivit - cam 180 grade, timp de 50 - 55 minute


Apoi intra in schema blenderul / mixerul / care cum vreti. Se face beta-carotenul asta pasta, se cantareste pentru inghetata asta fix 400 grame crema de dovleac,  apoi se adauga 1 cutie cu lapte condensat, adica 397 grame.. Daca ati fost pe faza la promotia DeLatte acum aveti in casa 12 cutii in loc de 5 .. asa ca puteti sa va rupeti de la gura si sa folositi una ! Va amintiti de cheesecake-ul in care am prefacut laptele asta condensat in dulce de leche, da? Promotia din cate vad mai e valabila si cum laptele asta e un must have..  nu va sfiiti  ;)


Amestecati bine, apoi turnati 1 cutie cu lapte de cocos - 200 grame. In Auchan gasiti exact cutia asta, in rest aceeasi Marie cu alta palarie, va orientati voi, deci nu-l ocoliti!.


Iar amestecati cu lingura de silicon, nu va deranjati cu mixerul ca sta deoparte baiatul in treaba asta si in sfarsit turnati 200 ml lapte gras, 1 lingura plina cu esenta de vanilie sau rom si gataaa inghetata ;)  Lactatele astea fiind reci nu mai e nevoie sa dati compozitia la congelator si abia dupa 30 minute sa o turnati in cuva de inghetata. O turnati direct.. si-n 40 minute o sa vi se rasfete in fata ochilor o minunatie dulce, parfumata, tocmai buna de pus in cupe, daca nu sunteti frati de cruce cu rabdarea ;)


Cum e aroma asta ?? Criminala !;) Daca aveti amigdalele scoase, nu va feriti, lingeti lingurita plina cu-nghetata, pana se-ndoaie ;) Laptele ala condensat... e atat de cremos si dulce, incat nu mai e nevoie de nici un adaos de zahar, iar combinatia dovleac copt si lapte de cocos - e mai mult decat o impreunare delectabila a unor arome complementare!





Reteta imi apartine, in case u wonder ;)

19 decembrie 2011

Sarmale in foi de varza murata

Nu stiu altii cum sunt, dar eu una nu concep sarbatorile de iarna fara meniul "ca la mama acasa". Aceste nestemate tamaduitoare din carne de porc, invelite intr-un vesmant acrisor din varza murata, sunt un deliciu oricand, dar parca de Craciun sunt si mai grozave ! Atunci porcul e "rasfatat" maxim ! Da stiu, unii pulseaza si cu vita.. dar eu una nu ma joc asa! Mie imi place hard dle', sa simt grozavia aia de carne blagoslovita cu mirodeniile care-i pun in valoare aroma ce le argumenteaza insemnatatea. Iar cine n-are - sa-si faca rost - d'un pahar cu tuica sau palinca! Ca doar atata va mai trebuie, parol ca da !


Nimic nu e mai incitant si mai aventuros decat aceasta calatorie, in care rabdarea e musai sa-si regaseasca starea de gratie, pentru a duce totul la bun sfarsit. In rest, carne tocata de porc (hai pentru cei cu nenea colesterolu' ridicat merge - juma juma - fratia cu carnea de vita), niste treburi in amestec, et voila!!


Sa purcedem asa dara la treaba. Va trebuie una - doua verze murate, depinde de foi si de dexteritate ;)


Apoi 1 kg de carne tocata de porc; dar cum ziceam, puteti pecetlui fratia dintre vita si nenea porcul ista, dar eu una nu dau orzu pe gaste, asa ca ma rezum mereu la cel din titlul intuitiv al povestii. Sa nu va bata gandul la carne macra, ca s-a dus pe apa sambetei toata ispita! Cu niscaiva grasime, niste ceafa de porc sa fie!


Puneti la incins 4 linguri cu ulei de floarea soarelui si aruncati acolo 2 cepe mari tocate marunt, 1 morcov potrivit dat pe razatoarea mica, 150 grame orez si 200 ml apa.. La foc iute ca sa nu se umfle orezul asta in pene prea mult... pana scade apa.. cam in 2 -3 minute asa.




Dupa ce s-a terminat isprava asta aromata, o rasturnati peste carnea tocata. Apoi adaugati asa... 1 lingurita rasa si nu prea - de boia iute, 1 lingurita plina cu sare, 1 lingura cu cimbru uscat, 1 legatura bogata de marar - fin tocat si amestecati, amestecati, pana cand compozitia printre contur, iar ingredientele s-au imprietenit destul.

Apoi treceti la fapte: alegeti cate o frunza de varza de marime putin mai mare decat o palma, puneti o lingura de compozitie in partea cea mai lata, dupa care rulati, iar la sfarsit introduceti colturile inauntru. Simplu ca buna ziua, nu-i asa?


Acu urmeaza secretul sarmalelor ca la mama acasa ;) E aceeasi lume, dar privita dintr-o cu totul alta atitudine organoleptica, parol ca da! Daca nu aveti bulion de casa din cel pe care-l uzitez eu la greu si sigur multi nu aveti :).. va zic eu care-i treaba cu el. E un must have ! Notati asa: la o cantitate de gogosari, puneti juma de cantitate de pulpa de rosii (asta puteti sa o si cumparati, daca n-aveti in casa). Si ma refer la gogosarii deja curatati de cotor si lipsiti de "boabe", da?

Pregatiti de acum un borcan cu bulion pentru sarmalele din aceasta iarna.. e ca-n reclama aia.. n-o sa regretati ! So, puneti la fiert 1 kg de gogosari curatati, dati prin masina de tocat sau blender si 500 ml pulpa de tomate pana cand scade zama lor si obtineti o consistenta groasa, intens colorata si parfumata de numai! C-o sa-l folosim si in alte mancaruri. Iar, ca intotdeauna trebuie sa existe un dar... daca nu aveti nici timp si nici chef de bulion, puneti intr-o cratita 4 gogosari (dati prin masina sau blenduiti) si 200 ml pasta de tomate si lasati-le pe foc mic pana scade zeama cat de cat si s-a creat legatura aia minunata dintre ele. Asta-i treaba ce-o vorbim, da !? Fix pentru cantitatea asta de sarmale... e musai. Ca bulionul asta se umfla-n pene si copleseste sarmalele cu 3 in 1.. culoare, savaoare, parfum! hmm o nebunie !

Pe fundul unui vas de lut, sau oricarui vas folositi voi pentru cuptor (nu mai zic ca ala de lut e cel mai bun, ca stiti si voi), rasfirati 1 legatura de marar si trantiti acolo, fix pe mijloc 2 linguri pline cu bulionul gogosar de care vorbiram noi!


Il vedeti la fata da? Aici am jumatate din cantitatea de sarmale. Vasul e mic, iar timpul in preajma sarbatorilor e scurt, asa ca pentru clipele alea, am in congelator cealalta jumatate de sarmale pregatite fix pana-n faza asta de cuptor! So, eu in faza asta am pus o lingura cu bulion.. voi puneti doua daca aveti un vas mai mare pentru cuptor si intreaga cantitate de sarmale insiruita acolo. Dupa ce ati asezat primul rand cu sarmale, aruncati peste ele 50100 grame kaizer afumat sau bacon afumat, 1 - 2 lingurite boabe de piper, o lingura - doua - cu ardei gras dulce - uscat (gasiti prin magazine.. mai ales la Plafar) si continuati asezarea.


Apoi turnati apa fierbinte peste ele, cat sa le acopere d'un deget si la cuptor cu ele.. la foc potrivit inspre mic ... pentru 2 ore jumate - chiar 3. Aveti grija ca vasul sa aibe buza inalta, sa nu sara bulbucii de apa p'afara! Cu jumatate de ora inainte, puneti intr-un pahar 2 - 4 linguri cu bulion (ofc, tot din ala cu gogosar de mai sus, 2 pentru jumatate cantitate de sarmale, 4 linguri- pentru formatia completa), 100 -200 ml apa sa-l diluati putin si turnati 'siropul' ista peste sarmale... si dati iar vasul la cuptor !


Cum le serviti? Pai, le poate tine companie un ardei iute, hrean (ca-n cazul de fata), sfecla cu hrean, smantana.. care cum doriti! Cum sunt?? Sincer, n'am cuvinte sa va explic. Doar sper, ca privindu-le va pot atrage in capcana savoarei de a deveni complice la "vinovatia" de a le preface si a gusta din ele.



Apoi eu ies din schema, depinde de voi daca va multumiti cu 6 sarmale sau continuati necontrolabil, manati de libertatea instinctelor, sa le nimiciti ! Eu una nu mi-as pune lacat la gura !;) Ta-dam !
  


Reteta ii apartine mamei mele.