Pissaladiere

Pissaladiere e unul dintre aperitivele mele preferate. Al meu home nu prea se da in vant dupa combinatia asta, decat o data / doua ori pe an .. la meciul Romania X, Y azi Franta..  dar ce stie el? E un amestec dulce - sarat de ceapa caramelizata, masline si ansoa… o explozie de arome, ce mai tura vura!

E ca o pizza cu blat alb; in nici nu chip nu va lasati tentati de sosul de tomate sau rosiile proaspete ca-n cazul asta nu mai vorbim de nici o pissaladiere.. asa ca lasati experienta cu rosiile doar pentru blatul de pizza. Pentru a-i surprinde suculenta, trebuie sa va 'grijiti de ceapa, chiar daca ei nu-i pasa de ochii vostrii.. Chiar si cazuti pe baricade.. taiati la ea pana nu mai aveti lacrimi si tot asa pan'o dati gata!

Pentru aluat aveti nevoie de: 250 grame faina, 50 grame malai sau faina de malai, 1 lingurita rasa cu sare (de mare am pus eu), 1 lingurita rasa cu zahar, 16 grame drojdie proaspata, 175 ml apa, 2 linguri pline cu ulei de masline.

Amestecati intr-un vas faina alba de grau, sarea si faina de malai. Intr-un pahar turnati apa calduta, drojdia si zaharul, amestecati putin si lasati-l timp de 10 minute deoparte - la cald.

Dupa, amestecati intr-un bol ingredientele lichide cu cele solide, inclusiv uleiul de masline si framantati timp de 5 minute pana cand aluatul capata o consistenta elastica. Picurati putin ulei de masline intr-un vas, asezati acolo aluatul si lasati-l sa creasca pana-si dubleaza volumul... In poza asta e deja umflatul.. cu 2 calzone in the making in spate..  Pentru asta ii trebuie cam 30 sau 60 minute.. in functie de anotimp si caldura din casa.. cu bagare de seama la iarna cand n-o sa mai pupe RADET-ul subventii si atunci sa ne tinem / sau nu de cojoace..

Oricum n-aveti timp de stat, ca va asteapta ceapa, mai cu seama 6 cepe mari... Le despielitati, le feliati julien si le aruncati intr-un wok in care ati picurat 50 ml ulei de masline.. La foc mic se joaca nunta asta, musai cu capac timp de 20 minute. Apoi presarati 1 lingurita cu cimbru uscat peste ceapa, 3 - 4 crengute rozmarin, 3 catei de usturoi pisati, foarte putina sare pentru gust.. cam un varf de cutit.. ca pestii ala mici cu care impodobim aluatul (ansoa, hamsii, sardele) inchisi in borcanase cu ulei - ce se vand la marketul din colt la supra pret - e al naibii de sarat si asa si trebuie (altfel pulsati cu sarea), si mai lasati ceapa pe foc mic inca 20 minute.. tot cu sigiliu – cititi si voi capac - amestecand din cand in cand. Atat!! Hai ca nu-i greu deloc !?..

Apoi trantiti aluatul crescut pe masa de lucru pudrata cu faina...

... framantati-l putin si ajutati-va de sucitor ca sa-l vedeti intins. Aluatul trebuie sa fie mai gros decat cel al blatului de pizza, asa ca nu va chinuiti prea mult sa-l faceti slim ca n-ati facut nici o afacere... doar 30 cm pe 25 cm. Si uite asa, s-a mai racit si ceapa intre timp... Dupa ce l-ati intins cu sucitorul, puneti o foaie de copt in tava mare de cuptor, mutati acolo aluatul si apoi ornati pi-ssalat-a asta cu ceapa si ansoa ;)  Asezati frumos stratul de ceapa (eliminand crengutele de rozmarin din ecuatie), apoi in zig-zag asejati 60 grame ansoa scurse putin de ulei, printre garduri o mana doua de masline negre fara samburi si rozmarin ca sa-si lase amprenta si sa pupati din gustu' lui. Picurati 2 - 3 linguri cu ulei de masline deasupra si la cuptor cu ea!!

Cuptorul fiind deja preincalzit la 200 grade, bagati toata afacerea asta profitabila la cuptor timp de 20 - 25 minute pana cand dorsala aluatului e aurie... pentru o cina gustoasa, savurata tolaniti fiind pe canapea -  urland la meciul Romania Franta (hai Romania ! :)). Dupa coacere rozmarinul ala e mort... o sa-l vedeti ! Pentru impresii la gunoi cu el, si puneti altul-n schimb!  E rau de buna, pa cuvant ca da !!

Si cum sor'mea, draga de ea, mi-a daruit anul trecut de ziua mea o carte de bucate, o sa pregatim din cand in cand / mancam - delicatese.

Reteta din cartea: Jenni Fleetwood - "Cook's".

Ce gosco sunt ! ;)

Tot din ciclul lauda-ma gura ca-ti dau sa mananci :) 

Ca doar nu ma ologesc de mirosuri si sale degeaba ;) 

Ce am avut ieri prin frigider.. iaca asta-i toata povestea!!  

Inghetata cu lapte de cocos si lamaie  desfasor curand  reteta ;)

Ratatouille musaca

 

Iar azi, m-am tinut bine de dimineata, cu mare chef de bucatareala, desi acu mi-s cu usoare dureri de spate. Asa ca veniti la masa.. ca am facut de toate :)) .. Aici o bella .. Pissaladiere ..

Calzone !

Si  salata de vinete ..  pe paine ;)

 Pam ! Pam !

Foccacia pufosila vs crispy foccacia

Azi m-am dat in spectacol cu foccacia!
Nu de alta dar, ne clocotea berea-n frigider degeaba si n-aveam nici o saratura.. Si decat sa sar in tenesi sa cumpar un kg de seminte, ca pana-i da M. drumu la mousse le mananca vrabiile, mi-am zis sa fac simplu... foccacia - nu una, ci doua :))  Each time o condimentez cu diferite ingrediente, fara sa ignor baza - uleiul de masline extravirgin. 

Nu confuzati foccacia cu pizza, ca sunt doar surori de cruce .. una-i clar mai breaza ca cealalta! :) Puteti sa o consumati pe post de paine, saratura, garnitura cum vreti voi... e buna rau anyway ! Destul cu povestile, acu trec la reteta :
Ambele variante au aceleasi ingrediente, ("v-am zis doar mai sus: simplu") doar alta tricky tehnica: una pufosica, alta crispy :))

Pentru fiecare in parte am folosit: 500 g faina, 25 g drojdie proaspata, 1 lingurita sare, 1 lingurita zahar,  230 ml apa calduta - pentru cea crispy (nu se lipeste coca de tine si nici tu de ea)  /// vs  100 ml apa calduta + 200 ml apa minerala pentru pufosica (ti se lipeste usor de degete), 50 ml ulei de masline pus la macerat cu 1 lingura suc de rosii, 1 catel de usturoi tocat marunt si rozmarin uscat... timp de o maia.

Am pus intr-un vas faina, i-am facut un crater in mijloc si am adapat-o cu drojdia, zaharul si sarea diluate in 100 ml apa calda, plus un praf de faina deasupra. Vorbesc la singular, da?  le-am facut pa rand, asa ca o sa detaliez acolo unde-i tricky tehnica.. 

Dupa ce a stat maiaua linistita vreo 15 minute, am adaugat treptat restul de apa (corespunzator tipului de pufi sau crispy), pulsand cu tot uleiul de masline (cu alea toate puse-n el la macerat).  M-am pus pe framantat asa vreo 5 minute, nu mai mult sa nu-mi cada unghiile ( voi daca puteti 10 .. eu ma inclin ), am inveliti vasul cu un prosopel si mi-am mutat trupul beyond the kitchen border. Asta-i poza de la pufosila.... cea de la crispy e mai compacta, no am ! :))

Dupa 1 ora, timp in care s-a umflat in pene pufosila, aluatul arata cam asa....

Am uns cu putin ulei de masline o tava rotunda de pizza, am presarat niste malai, am intins- invartit aluatu-n aer :)) ca sa vedeti cata dexteritate si l-am trantit in tava..  fux! mi-a picat in tava dar am nimerit-o, huh :)) Bine ca-i foccacia si tava-i mica, n-are decat 32 cm diametru, ca altfel luam un facalet si-i dadeam pana zicea piua. Am intins cu mainile aluatul, cat sa acopere bine toata tava si l-am mai lasat vreo 15 minute la crescut - pentru varianta pufi  //// pe crispy - am bagat-o imediat la cuptor in etapa asta, fara sa-i acord nici un drept de veto ... doar I'm the boss !! :))

Am uns aluatul (valabil pentru ambele) cu ulei de masline din belsug, am presarat sare grunjoasa, am  trantit niste felii de ceapa rosie pe care le-am impins in aluat cu lingura - formand mici gropite si l-am bagat in cuptorul preincalzit pentru 40 - 45 minute la 190 grade. Il lasati pana capata o culoare aurie, aveti grija la temperatura sa nu-l faceti frumos ca pana corbului, ca nu-i a bine ..:))

Asta-i cripsy foccacia - cu mai multa ceapa si mai multa sare ... pentru jé ...

Asta-i pufosila foccacia - mai putina ceapa, mai putina sare -  dar pufi pentru M. :))

Dupa ce s-au copt, le-am rupt si impartit simbolic intre noi, et voila ! Berea susotind in halbe, foccacia pe farfurie... n-are rost sa va mai spun ca stiti deja... Nu dau foccacia nici p'un sac cu seminte... merge struna cu spuma de bere!

 Sunteti de aceeasi parere, sau ba??