Cornulete fragede cu ciocolata

Cand cineva isi doreste croissante ... zic repede: "fac niste cornulete mai ceva ca frantuzii". Asta pana cand m-oi intarata singura si o sa pun mana pe facalet sa dau in aluatul ala frantuzesc din 10 in 10 minute pana o ceda unul din noi. Pana atunci simplitatea e la mine acasa, o gazduiesc cu mare drag.. si se pare ca sunt gazda ideala de vreme ce inca nu vrea sa treaca pragul dincolo... In fine, e o adoratie mai mult decat reciporca...:) mai ales ca pana acum nu ne-am dezamagit una pe cealalta si impreuna pe ceilalti :))

Ofc, azi iar simplu dar absolut delicios.. Cei care au gustat pana acum aceste cornutele au ramas intotdeauna incantati de fragezimea aluatului....Ti se topesc pur si simplu in gura numai sa inghiti :) Mai ales ca ciocolata se face partasa acestui capriciu si atunci nu-ti ramane decat sa papi pana simti ca nu mai poti sa te ridici :). Va sunt necesare: 330 g faina, 280 g smanatana (24 % grasime), 250 g unt (64 % grasime), un praf de sare si 15 ml esenta de vanilie.

Amestecam toate ingredientele pana incorporam aromele si apoi formam o bila pe care o dam la frigider pentru 5 -6 ore... 

Dureaza mult ai? Da, dar pana atunci mai iesi in parc cu piciul, mai mergi la un shopping...si aluatul ala isi vede de cap si se face mai mult singur. Cand te intorci il scoti de la rece, pudrezi masa de lucru cu faina, intinzi aluatul intr-o foaie mai groasa (dimensiuni 40cm /40 cm), apoi il impaturesti o data cam ca la aluatul frantuzesc si-l mai dai o data la rece, de data asta doar pentru 10 minute.

E musai sa-l lucrezi rapid si la temperaturi cat mai joase, pentru ca e destul de pretentios.. So, scoti aluatul de la frigider dupa alea 10 minute si il intinzi rapid... Il tai in ce forme iti doresti, pui ce combinatii iti nutreste instinctul (eu am facut cornulete cu nutella ...o minunatie) si asezi cornuletele pe o tava tapetata cu foaie de copt si pudrata cu faina. Apoi dai drumul la cuptor sa se incalzeaza pentru vreo 5 minute, cornuletele sunt deja pregatite pe tava, deci nu-ti mai faci griji ca se lipeste ceva... Si dupa ce s-a incalzit cuptorul, bagi tava cam 20 - 25 minute la 190 grade... Poti deschide cuptorul si te orientezi dupa colorit. Dupa ce le scoti de la caldurica le pudrezi putin cu pudra de zahar, ca atunci se lipeste cel mai bine de ele, apoi le lasi la racit.... Dupa, mai poti pulsa cu niste zahar pudra, daca te lasa constiinta :))) Pe mine ma lasa, ca eu am o problema... I'm an addict of sweets :))

Sunt din ce in ce mai bune, mai fragede si mai apetisante pe zi ce trece. Sunt absolut remarcabile.. Iar gustul de nutela amplifica fragezimea aluatului. Sunt absolut delicioase si mai grozave decat croissantele fratuzesti :))... Na c-am spus-o si p'asta...O sa-mi musc singura limba cand o sa vi le prezint pe celelalte....

Intre timp, sa aveti pofta la cornulete capricios de simplu de facut :))

Pizza cu sunca si cascaval

Am primit ieri o comanda speciala, pentru un botez de libelule... PIZZAAA !! Si cu gandul asta am zburat de la servici spre casa. Am trecut pe la market sa iau niste rosii, un ardei verde si am sarit repede-n coca, cand am ajuns acasa.... Ardeiul l-am uitat in frigider cand m-am apucat de pizza, am si eu o varsta :))... asa ca n-o sa-si faca simtita prezenta in reteta asta... 

Am pus intr-un vas 300 grame faina, i-am facut un crater la mijoc si l-am adapat cu 175 ml apa calduta - in care am dizolvat 12 grame drojdie proaspata si 1 lingurita zahar pudra (fara varf). 

Am amestecat compozitia cat am putut de bine, apoi am adaugat  25 ml ulei masline - in care am diluat 1 lingurita sare de mare (prin facultate nu dadeam eu banii pe sare de mare; am folosit ani de zile sare normala, deci merge !)... Am framantat rapid, unsa pe mana cu putin ulei de masline (nu te mai lipesti de aluat si nici el de tine) ca ma astepta piciul la un Sonic Colors ... cand peste 3 minute s-a oprit curentul si era vreo 19.30 !! Te apuca palpitatiile cu astia cateodata.. Primul gand : l-am platit??....  Cand am realizat ca nu, am zis:  gata ne-am scos, l-au taiat ! :))) Eram asa de suparata, ca nici n-am realizat ca nu mai merge cuptorul pentru ca am aprindere electrica... Si cand am incercat sa-i dau drumul...  mi-a murit inca un neuron si o data cu el a rasarit gandul... frate, ne-au taiat si gazul !!  se poate ?? :))) Si am tinut-o asa vreo 30 de secunde, bine ca mi-a fost resuscitata abilitatea cognitiva, am luat rapid un chibrit si am aprins focul fara probleme.. :)) 

Cum ziceam, am aprins focul la cuptor, am dat pe maxim pentru vreo 7 - 8 minute, apoi am stins focul, am lasat usa intredeschisa si am bagat coca la caldurica.... pentru vreo 45 minute.. 

Normal si frumos ar fi fost sa o las sa creasca in voia ei, dar cine are timp de stat in stand by vreo 2 ore, cand am 2 guri de hranit + inca una io?? Ca de obicei in ultima perioada.... doar trantesc ingredientele intr-un vas, le amestec bine... amintindu-mi de fiecare data de joaca in nisip si de vremurile in care 'preparam' cu zanele piftelute de pamant si le dadeam picilor sa le manance :))  Cica s-au facut mofturosi o data cu trecerea timpului ! Era simplu inainte...ca o mana de pamant si un strop de apa gasim oricum peste tot :))) 

Cam asa arata aluatul meu de pizza dupa timpul ala scurs.... De regula pun aluatul de pizza pe farfurie - la crescut,  (nu intr-un vas) tocmai ca sa-si dezvolte crusta pe o suprafata mai intinsa.  Dupa:  ung tava bine cu ulei de masline si rastorn aluatul din farfurie, exact cu aceasta crusta pe tava.... si apoi intind... Uleiul de masline patrunde in crusta respectiva...iar gustul final e absolut minunat...

Nu cumva sa mai framantati aluatul dupa ce a crescut. Efectiv il trantiti pe planseta si il intindeti cu varfurile degetelor pe toata suprafata, in cazul meu cu un diametru de 32 cm. Un esec maret raportat la blatul de pizza e intalnirea cu dusmanul de moarte: facaletul.. so, don't ever use it !!!  

Inca nu venise lumina, asa ca scuzati-mi poza... e singura care o am pentru etapa asta. Deja nu mai speram sa postez minunatia asta si ma lasasem pagubasa.. :)) Ce trebuie sa deduceti din poza? : ca am intins aluatul si apoi urma sa-l bag in cuptor ! :)))

Imediat cum realizezi ca aluatul a crescut si e tocmai bun de format blatul, dai drumul la cuptor la maxim (eu am 250 grade) si dupa ce ai intins aluatul pe planseta il bagi in cuptor pentru fix 10 minute, apoi il scoti si zugravesti dupa plac si provizii..  

Intre timp venise lumina, asa ca m-am pus iar pe shooting..:) Dupa cele 10 minute de stat in cuptor la 250 grade, am scos aluatul si l-am vopsit cu o lingura ulei de masline si pasta de bulion (vreo 2 linguri - fara varf ). Am folosit o pensula (de bucatarie ofc) si efectiv am lasat urmele uleiului si bulionului pe toata suprafata... Puteti sa evitati marginile, sau le puteti vopsi inclusiv - cum am procedat eu.. Am taiat niste sunca din piept de porc dupa ochi..  mult, de am acoperit toata suprafata, apoi am continuat, ca la petalele de flori, cu randul doi.. cascaval

Urmatorul rand... rosii taiate rondele (stiu sigur ca am folosit 3 rosii, fara capete), am presarat oregano uscat deasupra, niste cascaval ras pe razatoarea mare si iar la cuptor (nu cumva sa stingeti focul intre timp) pentru inca fix 10 minute la maxim (250 grade)... Inainte sa bag tava in cuptor am pus si cateva masline.. 

Daca preferati ketchup-ul peste, n-aveti decat... Noi am 'marcat-o' simplu. ... pe asta .... 

Incepand cu felia asta...... :))

Daca respectati reteta intocmai nu aveti cum sa dati gres !! Tot ce trebuie sa faceti e sa aveti rabdare cand vine vorba de crescut, in rest... in 20 de minute ai o superrrrr pizza livrata direct de bucatarul chef: vous!

Daca mai presarati niste malai peste uleiul cu care ati uns tava si apoi intindeti aluatul.. deja mancati pizza pe vatra ! Mai departe sunteti liberi sa improvizati cu topping-urile...

Gustul este emotionant de delectabil.. Multumesc Electrica pentru curent ! :)))) Altfel, nu puteam sa va mai spun: Sa aveti pofta !

Chec cu arome de lamaie, menta verde si ciocolata

Acum o saptamana am fost cu Eduard in vizita la prietena lui Maria, cu prietena lui Bianca :)) suna bine, nu? :)) au fost sub supraveghere so... no comment ! Initial mi-am dorit sa fac un tortulet, dar nu am facut casa buna cu timpul, asa ca mi-am rezervat momentele disponibile unei dulcegarii usor de preparat si taare gustoasa...  Eduard a fost la aparate, asa ca Simo ... din cauza asta a iesit si mai grozav... ma intrebai atunci cum de-i asa pufos :))

Pentru inceput: se 'prepara' un copil, il mai lasati sa creasca vreo 3 ani si apoi ii puneti mixerul in brate (la cerere ofc !) si ii dati intructiuni :)) de genul:

- mixezi strasnic 7 albusuri cu 9 linguri cu varf de zahar ;

- cele 7 galbenusuri batute cu 5 linguri ulei, le adaugi peste spuma de albus.

Apoi ii dai o pauza sa-si inceapa repriza de footbal si continui tu operatiunea... Oricum pana aici s-a descurcat de minune, asa ca ma inclin in fata lui :)) bravo Edi !!

Adaugi treptat 200 g faina (cam 6 linguri cu varf) amestecata cu 1 praf de copt si un varf de lingurita cu bicarbonat si la final 60 ml esenta de lamaie (2 sticlute) - Dr. Otker si amesteci usurel cu lingura de lemn. Pregatesti o tava cu dimensiuni 30cm / 12cm, tapetata cu foaie de copt, unsa cu ulei si pudrata cu faina si torni acolo jumatate din compozitie.. In jumatatea ramasa, pui 1 lingura cu menta verde (la plic - Kotanyi - my best friend), 2 linguri crema de castane (l-am folosit si la Tiramisu), si 100 g ciocolata de menaj rasa... Trebuia sa mai dau si cu sutu-n minge.. si am uitat de poze dupa ce am adaugat ciocolata rasa... imi intrase un gol in poarta si a navalit depresia peste mine :))  

Asa ca le-am amestecat bine si le-am turnat peste compozitia deja existenta in tava, amestecand culorile cu o tepusa. Am lasat chec-ul 50 minute la 180 grade (sau testul cu scobitoarea) ... et voila... chec-ul la Maria acasa... pudrat cu zahar vanilat.. O minunatie...

Copiii si-au lins degetelele si au papat jumate chec dintr-o lovitura :))

Este foarte pufos si plin de arome.

Sa aveti pofta !

Salata de ridiche alba si telina

Ador sa merg la cumparaturi cu Eduard, mai ales ca la varsta de 3 ani  "de ce-ul ? " e in floare.... So, mergem noi doi ca tot omu' cu lista, mai luam si pe langa, mai uitam chestii din ea... in fine, si ajungem la legume. Acolo o ridiche mare alba ne astepta.

O iau si-i zic lui Edi.... mananci ridiche alba? si incepe conversatia:
Edi: "de ce-i alba?"
Eu: "ca-i magica, are o aroma usor picanta si-i tare zemoasa si buna..Daca vrei sa stii mai multe invata sa citesti, si cauta pe goagal :)".
-  "cine mananca ridiche alba si ce e gogal ? " 
-  "e un individ tare destept care are raspunsuri pentru orice, iar ridichea asta daca nu o papi tu, o mananc eu !!".
-  "ce maaaare este, ridichea asta e pentru elefanti !!!"
- "nu ! o mananc eu si tati. tu nu vrei ?"
-  "nu,  eu nu vreau!!".. si apoi in gura mare...."mami e elefantica, mami e elefanticaaa !!!! "
In fine, juma' de Cora murea de ras si apoi santaj la drum mare: "Nu mai da din casa tot, anumite info le vinzi pe bani grei !... daca mai vrei robot ce se transforma intr-un gandac si scoate flacari pe nari.. :)) "
So, in spiritul elefantilor cu 2 picioare, adica eu si tasu, azi mancam salata de ridiche alba. Invariabil delicioasa ca orice ridiche, dar parca asta-i mai grozava. Deci, o ridiche mare alba, cam aceeasi cantitate dintr-o telina, sau chiar mai mult, depinde cum preferati si cat aveti prin casa, 3 linguri ulei masline (si mai bine, in functie de cantitatea legumelor), 2 linguri cu otet balsamic, indubitabil sare de mare pentru extra flavors, 2 oua fierte taiate bucati si niste cuburi de cascaval..

Razuiti telina si ridichea pe razatoarea mare, fiebeti ouale tari, unul il taiati cubulete si il aruncati peste vitamine, pe celalalt il pastrati pentru decor. Intr-un vas amestecati toate ingredientele din lista, apoi ornati salata cu feliutele din oul ramas si cateva bucati de cascaval.

 Binecuvantati totul cu putin patrunjel proaspat si chemati 'elefantii' la masa :))

Healty and absolutely yammmmy !!... For elephants like us ! 

Enjoy !

PS: Daca stie cineva unde gasesc vreo minunatie de robot din ala de mai sus, sa lase un comment :)) multam fain ...

Stelute din aluat fraged

Nimic mai simplu decat prepararea acestor biscuiti. Unde mai pui ca sunt taaare gustosi, fragezi si conturati de altii pentru voi..  atunci e imperios necesara repetitia..

Ingredientele pentru aceste piscoturi / stelute / biscuiti sunt: 300 g faina, 200 g untura (multumesc tare mult Lidia pentru provizia de untura :)), 100 g zahar, 1 ou, un praf de sare si putina vanilie, sau scortisoara pentru extra flavors..

Se pun toate intr-un vas, se amesteca bine, pana se intrepatrund ingredientele, si se formeaza o bila care se da la frigider pentru cateva ore. 

Buna mea le spunea piscoturi, si ii preferam de fiecare data in compania unui ceai si bineinteles a unei povesti cu zane :)). In fine, in cazul nostru a intrat printul in actiune, fortat de imprejurari sa-si salveze printesa de glicemia scazuta brusc,  pregatindu-i aceste mini stelute de aur... :))

Si uite asa a facut Edutu la stelute, pentru toate printzesele din lume...

Piscoturile se dau la cuptor pentru vreo 25 minute la 180 grade. Dupa ce s-au copt, se pudreaza cu zahar vanilat si se papa simplu sau dupa plac..

Eduard si-a pictat stelutele cu putin gem de mure, asa se justifica prezenta celeilalte dulcegarii..

Daca nu aveti untura, puteti inlocui cu unt. Sunt super simplu de facut si adorate de copii..

Sa aveti pofta !