Chec cu arome de lamaie, menta verde si ciocolata

Acum o saptamana am fost cu Eduard in vizita la prietena lui Maria, cu prietena lui Bianca :)) suna bine, nu? :)) au fost sub supraveghere so... no comment ! Initial mi-am dorit sa fac un tortulet, dar nu am facut casa buna cu timpul, asa ca mi-am rezervat momentele disponibile unei dulcegarii usor de preparat si taare gustoasa...  Eduard a fost la aparate, asa ca Simo ... din cauza asta a iesit si mai grozav... ma intrebai atunci cum de-i asa pufos :))

Pentru inceput: se 'prepara' un copil, il mai lasati sa creasca vreo 3 ani si apoi ii puneti mixerul in brate (la cerere ofc !) si ii dati intructiuni :)) de genul:

- mixezi strasnic 7 albusuri cu 9 linguri cu varf de zahar ;

- cele 7 galbenusuri batute cu 5 linguri ulei, le adaugi peste spuma de albus.

Apoi ii dai o pauza sa-si inceapa repriza de footbal si continui tu operatiunea... Oricum pana aici s-a descurcat de minune, asa ca ma inclin in fata lui :)) bravo Edi !!

Adaugi treptat 200 g faina (cam 6 linguri cu varf) amestecata cu 1 praf de copt si un varf de lingurita cu bicarbonat si la final 60 ml esenta de lamaie (2 sticlute) - Dr. Otker si amesteci usurel cu lingura de lemn. Pregatesti o tava cu dimensiuni 30cm / 12cm, tapetata cu foaie de copt, unsa cu ulei si pudrata cu faina si torni acolo jumatate din compozitie.. In jumatatea ramasa, pui 1 lingura cu menta verde (la plic - Kotanyi - my best friend), 2 linguri crema de castane (l-am folosit si la Tiramisu), si 100 g ciocolata de menaj rasa... Trebuia sa mai dau si cu sutu-n minge.. si am uitat de poze dupa ce am adaugat ciocolata rasa... imi intrase un gol in poarta si a navalit depresia peste mine :))  

Asa ca le-am amestecat bine si le-am turnat peste compozitia deja existenta in tava, amestecand culorile cu o tepusa. Am lasat chec-ul 50 minute la 180 grade (sau testul cu scobitoarea) ... et voila... chec-ul la Maria acasa... pudrat cu zahar vanilat.. O minunatie...

Copiii si-au lins degetelele si au papat jumate chec dintr-o lovitura :))

Este foarte pufos si plin de arome.

Sa aveti pofta !

Salata de ridiche alba si telina

Ador sa merg la cumparaturi cu Eduard, mai ales ca la varsta de 3 ani  "de ce-ul ? " e in floare.... So, mergem noi doi ca tot omu' cu lista, mai luam si pe langa, mai uitam chestii din ea... in fine, si ajungem la legume. Acolo o ridiche mare alba ne astepta.

O iau si-i zic lui Edi.... mananci ridiche alba? si incepe conversatia:
Edi: "de ce-i alba?"
Eu: "ca-i magica, are o aroma usor picanta si-i tare zemoasa si buna..Daca vrei sa stii mai multe invata sa citesti, si cauta pe goagal :)".
-  "cine mananca ridiche alba si ce e gogal ? " 
-  "e un individ tare destept care are raspunsuri pentru orice, iar ridichea asta daca nu o papi tu, o mananc eu !!".
-  "ce maaaare este, ridichea asta e pentru elefanti !!!"
- "nu ! o mananc eu si tati. tu nu vrei ?"
-  "nu,  eu nu vreau!!".. si apoi in gura mare...."mami e elefantica, mami e elefanticaaa !!!! "
In fine, juma' de Cora murea de ras si apoi santaj la drum mare: "Nu mai da din casa tot, anumite info le vinzi pe bani grei !... daca mai vrei robot ce se transforma intr-un gandac si scoate flacari pe nari.. :)) "
So, in spiritul elefantilor cu 2 picioare, adica eu si tasu, azi mancam salata de ridiche alba. Invariabil delicioasa ca orice ridiche, dar parca asta-i mai grozava. Deci, o ridiche mare alba, cam aceeasi cantitate dintr-o telina, sau chiar mai mult, depinde cum preferati si cat aveti prin casa, 3 linguri ulei masline (si mai bine, in functie de cantitatea legumelor), 2 linguri cu otet balsamic, indubitabil sare de mare pentru extra flavors, 2 oua fierte taiate bucati si niste cuburi de cascaval..

Razuiti telina si ridichea pe razatoarea mare, fiebeti ouale tari, unul il taiati cubulete si il aruncati peste vitamine, pe celalalt il pastrati pentru decor. Intr-un vas amestecati toate ingredientele din lista, apoi ornati salata cu feliutele din oul ramas si cateva bucati de cascaval.

 Binecuvantati totul cu putin patrunjel proaspat si chemati 'elefantii' la masa :))

Healty and absolutely yammmmy !!... For elephants like us ! 

Enjoy !

PS: Daca stie cineva unde gasesc vreo minunatie de robot din ala de mai sus, sa lase un comment :)) multam fain ...

Stelute din aluat fraged

Nimic mai simplu decat prepararea acestor biscuiti. Unde mai pui ca sunt taaare gustosi, fragezi si conturati de altii pentru voi..  atunci e imperios necesara repetitia..

Ingredientele pentru aceste piscoturi / stelute / biscuiti sunt: 300 g faina, 200 g untura (multumesc tare mult Lidia pentru provizia de untura :)), 100 g zahar, 1 ou, un praf de sare si putina vanilie, sau scortisoara pentru extra flavors..

Se pun toate intr-un vas, se amesteca bine, pana se intrepatrund ingredientele, si se formeaza o bila care se da la frigider pentru cateva ore. 

Buna mea le spunea piscoturi, si ii preferam de fiecare data in compania unui ceai si bineinteles a unei povesti cu zane :)). In fine, in cazul nostru a intrat printul in actiune, fortat de imprejurari sa-si salveze printesa de glicemia scazuta brusc,  pregatindu-i aceste mini stelute de aur... :))

Si uite asa a facut Edutu la stelute, pentru toate printzesele din lume...

Piscoturile se dau la cuptor pentru vreo 25 minute la 180 grade. Dupa ce s-au copt, se pudreaza cu zahar vanilat si se papa simplu sau dupa plac..

Eduard si-a pictat stelutele cu putin gem de mure, asa se justifica prezenta celeilalte dulcegarii..

Daca nu aveti untura, puteti inlocui cu unt. Sunt super simplu de facut si adorate de copii..

Sa aveti pofta !

Pilaf bulgaresc

Ingrasa, nu ingrasa, orezul ramane totusi o sursa bogata in vitamine. N-am imagini premergatoare pentru acest preparat. Initial l-am perceput ca pe ceva banal, ce nu capteaza atentia. Dar gustul mi-a inclinat perceptia initiala, si uite asa am ajuns sa vi-l impartasesc si voua. Se prepara teribil de simplu; si, unde mai pui ca exista enspe combinatii care intregesc periplul aromelor cu care puteti blagoslovi orezul.. atunci sunteti liberi sa improvizati dupa gust si proviziile din frigider.

Ce am facut eu: am taiat marunt o ceapa mare si am dat pe razatoarea mica un morcov potrivit, pe care le-am pus la calit, in iubitul meu wok, cu vreo 4 - 5 linguri ulei de floarea soarelui. Dupa ce s-au calit, luand fiecare cate putin din culoarea celeilalte, am adaugat ciupercile dintr-o conserva de 400 g, 2 linguri cu pasta de bulion (nu suc de rosii), o lingurita de sare (si mai bine dupa gust)  piper, si am amestecat inca vreo 3 minute. Intre timp am spalat 1 pahar si jumate cu orez (am folosit Scotti - Colosal), in mai multe jeturi de apa, apoi l-am adaugat in wok peste legumele calite, pulsand cu 5 pahare cu apa. Am pus un capac deasupra si am amestecat atemporal prin orez, pana la epuizarea stocul de apa. Depinde ce orez folositi; daca va place mai moale, adaugati inca un pahar cu apa... eu il prefer mai ferm, so... La sfarsit binecuvantati-l cu patrunjel proaspat, tocat marunt si e deja bun de pus pe parfurie.

Ce puteti face voi:  daca va plac rosiile proaspete in orez si cartofii - le puteti taia cubulete (la fel si morcovul...daca il preferati asa), si le adaugati odata cu ceapa la calit, apoi se scurg celelalte etape... O sa marchez pe viitor si alte combinatii..

Eu l-am pregatit simplu. Cert e ca mancarea asta dovedeste, inca o data, ca esentele tari se regasesc in lucrurile marunte si aparent lipsite de importanta...  Pe scurt: simplu, hranitor si delicios !

Sa aveti pofta !

Paste cu pui - strikes again

Carnea de pui este cea mai usor de 'coafat' dintre 'batoanele proteice', fiind o sursa importanta de vitamine, minerale, proteine si una dintre cele mai gustoase - atunci cand vorbim despre un gratar de pui imbibat cu arome. Cand vine vorba de simplul piept de pui,  primul gust care-mi vine in minte e ...hmm? unul fad ! si atunci e musai sa ne jocam cu diverse ierburi si ingrediente. Din cotcodacul  asta am ales 300 g piept, fiind partea cea mai slaba in grasimi. Nu c-as tine cont de aspectul asta, atunci cand imi danseaza prin fata ochilor o pielita de pui rumenita in sosuri de vin si parlita strasnic... dar, nu va mai zic voua de visele mele.. trec la reteta :))

300 g piept de pui taiat cubulete se pune la calit, intr-un wok, cu 3 linguri ulei de floarea soarelui. Cand capata culoarea aceea albicioasa, specific carnii patrunse cel putin la suprafata, aruncati in wok 1 ardei mare proaspat, feliat dupa plac (cel rosu are un continut bogat in vitamine - in special vitamina C), 2 fire de ceapa verde si cateva frunze bune de tarhon. Protejati cu o lingura de lemn puiul si restul ingredientelor - de flacara si dupa vreo 5 minute, de cuibarit la foc potrivit, turnati 70 ml vin alb demisec si 50 ml apa, plus o lingurita rasa de sare, una cu zahar si putin piper. 

Invartiti lingura de lemn prin wok pana scade sosul (dar nu complet, mai lasati si pentru voi) si adaugati 4 linguri cu varf de cilli souce.. Am vorbit de el in reteta asta. Combinatia din borcanasul asta nu-i nici iute, nici prea dulce, e cel mai potrivit sos ce poate evidentia aroma duplicitara a tarhonului, combinand gustul dulce patrunzator cu cel dulce piperat. 

Si, unde mai pui ca sosul asta are si niste boabe de fasole rosie, atunci deja totul e trecut la rang de moft :)) Lasati wok-ul pe foc inca 1 minut, adagati pastele deja fierte, (eu am pus cam 250 g paste fierte in apa cu sare si putin ulei), amestecati aromele, iar la urma pulsati cu o coronita din frunze de patrunjel .. et voila.

 Sa aveti pofta si un inceput placut de week-end !