Panna cotta cu menta si dulceata de cirese

Un text scurt, dar o reteta cocheta. Nu de alta dar ma / ne  asteapta o postare impresionanta maine, iar pe asta nu vreau in nici un chip s-o elimin din lista.. ;))  Se regaseste printre cele mai simple deserturi de preparat dar si cele mai cochete ever, sau cel putin asa percep eu dulcegaria asta cu care m-am alintat, nu alinat .. aseara  ;)) sory love..  mai e si pentru tine cireasa de pe tort.. ;) adicatelea eu !

Notati asa: 500 grame frisca lichida se pun intr-un vas pe foc mic cu 250 grame lapte teoretic gras. Eu am trantit in amestec si 3 ramurele de menta proaspata din jardiniera proprie ;), plus 40 g chips-uri de ciocolata..  iar voi.. pentru acelasi gust divin procedati la fel ;). 

Inainte sa fiarba - luati vasul de pe foc - urgentati in situatie 100 grame zahar, puneti iar vasul pe foc si amestecati usor sa se topeasca zaharul si ciocolata .. inainte sa atinga punctul de fierbere si finally nu mai frecati menta si stingeti gazul. Eu am atarnat menta de furculita si am scos-o asa brut, dar voi sa treceti compozitia prin sita.. sa iasa mai cremoasa si delicata.. eu n-am avut chef si nici nu mi-a pasat, la ce pofte m-au posedat :) ..Adaugati immediately 15 grame praf de gelatina in compozitie, amestecati pana e data uitarii pudra, innobilati-o cu 15 ml esenta de menta, o picatura mica mica de Wilton si apoi turnati-o in cupe.. Ofc, eu am dosit una in congelator ca sa ma rasfat cu ea rapid, dar voi sa o lasati la frigider.. ;)

Et voila, o dulcegarie divina cu care te tratezi cand esti singura acasa ;)) in compania unor linguri pline cu dulceata de cirese ;)!

Dragul meu, promit sa-ti pregatesc si tie cand te intorci.. Nu trebuie sa-ti urgentezi venirea doar ca sa savurezi panna cotta, ca oricum o mananc pe toata pan'ajungi :)) ofc, i'm stupidly joking... Mi-e frica, mi-e frica sa dorm singurica.. hai acasa love, ca-ti dau panna cotta si bla, bla, bla  .. ce mai vrei tu ;)

Provocarea lunii Iunie "Dulce Romanie"

Proiectul "Dulce Romanie" creat de Mihaela in casuta ei - De prin lume adunate, reprezinta o provocare intre foodbloggerii din dulcea Romanie ;) fiind un mijloc de cunoastere si interactiune prin intermediul propriilor retete, atragandu-ne reciproc printr-o minunata tentatie imagistica.

Minunatul cliseu al provocarii a rulat cam asa:  in Octombrie - Mihaela ne-a trezit amintiri alegand drept ingredient caleasca Cenusaresei: magicul dovleac; in Noiembrie -  Furnicuta Boscodina a ales o combinatie incantatoare: nuci si usturoi;  in Decembrie - Alison ne-a incantat si descantat cu peste si fructe de marea;  in Ianuarie - Alinuta  ne-a vitaminizat cu rucola si ciuperci;  in Februarie - Mihaela ne-a tentat grav cu ciocolata,  in Martie - Carmen ne-a trezit si inveselit cu cafea si vin; in Aprilie - Mimmi ne-a blagoslovit cu miere si miel;   in Mai - Alina ne-a sensibilizat cu dulce de leche si sparanghel.

Cum functioneaza? In fiecare luna, un blogger sustine provocarea 'in casuta lui', alegand un ingredient sau doua. Iar foodbloggerii, prietenii virtuali si nu numai, pasionatii de papa (sau goscodinele in devenire) cu sau fara "casuta" .. tentati de ingredientele cu pricina ... prepara in aceasta perioada o reteta.. sau doua - dupa plac ;) cu unul sau ambele ingrediente.. ;)

Cu incantare va anunt ca provocarea lunii Iunie a ajuns la mine pe blog, invitandu-va cu drag sa-i acordam tentatiei, ce-i al tentatiei si sa ne trezim gandurile din somnul nevoii.

Primul ingredient este MENTA, o planta frumos mirositoare, una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute, folosita si in cosmetica, aromaterapie si definitely in alimentatie.  Simbol al dragostei neimpartasite - in mitologia Greaca, menta calmeaza si binedispune. Utilizata sub diverse forme, beneficiile mentei sunt multiple, dar eu nu voi starui asupra lor.  Unde mai pui ca alunga migrenele... poti sa spui "adio Advil, hellooo Baby ! ;))  .. in timp ce in alimentatie, exista enspe combinatii care intregesc periplul minunatei arome..

Cu certitudine fiecare din noi avem o primavara a varstei pe care nu o simtim. Desi adesea verticalitatea ne descurajeaza sa recunoastem si ultima nuanta de parfum ce mai staruie in urma pasilor, o data cu primavara, atitudinea se amesteca halucinant cu mirosul florilor de cires, lasandu-ne prada amintirilor din copilarie si tentatiei de a baga in san, intocmai lui Nica o CIREASA - al doilea ingredient . O iubesc pentru ca e dulce - acrisoara, parfumata, iar evantaiul de vitamine si minerale participa la mentinerea unui bun echilibru interior, fiind un izvor de inspiratie.. ;)

Pentru a participa la provocare trebuie sa imi trimiteti urmatoarele date pe adresa de email: dulcegarii.culinare@yahoo.com , la scurt timp dupa ce ati postat reteta pe blogul personal.

• Numele vostru
• Numele blogului  (cine nu are,  poate participa la provocare trimitandu-mi reteta si poza cu preparatul final)
• Link-ul retetei postate pe blogul personal ce contine unul dintre ingredientele propuse ( in a carei descriere se va specifica faptul ca participa la Provocarea lunii Iunie "Dulce Romanie", cu link catre aceasta postare )  
• Poza cu preparatul final (dimensiuni initiale .. later edit !)

Imi puteti trimite retetele pana pe 29 Iunie, urmand ca pe 30 Iunie sa afisez pe blog retetele participante.

In acelasi timp, ramane sa vedem cine doreste sa duca mai departe Provocarea "Dulce Romanie" in luna Iulie ! ;)  Timid, va conjur sa ma ajuti in raspandirea zvonului si lansarea invitatiei catre un numar cat mai mare de participanti.

Va multumesc anticipat pentru sustinere si va astept cu drag tentatiile !!!

LATER EDIT : aici va puteti delecta privirile:

 PERIPLUL PROVOCARII LUNII IUNIE "DULCE ROMANIE"

Chec cu arome de lamaie, menta verde si ciocolata

Acum o saptamana am fost cu Eduard in vizita la prietena lui Maria, cu prietena lui Bianca :)) suna bine, nu? :)) au fost sub supraveghere so... no comment ! Initial mi-am dorit sa fac un tortulet, dar nu am facut casa buna cu timpul, asa ca mi-am rezervat momentele disponibile unei dulcegarii usor de preparat si taare gustoasa...  Eduard a fost la aparate, asa ca Simo ... din cauza asta a iesit si mai grozav... ma intrebai atunci cum de-i asa pufos :))

Pentru inceput: se 'prepara' un copil, il mai lasati sa creasca vreo 3 ani si apoi ii puneti mixerul in brate (la cerere ofc !) si ii dati intructiuni :)) de genul:

- mixezi strasnic 7 albusuri cu 9 linguri cu varf de zahar ;

- cele 7 galbenusuri batute cu 5 linguri ulei, le adaugi peste spuma de albus.

Apoi ii dai o pauza sa-si inceapa repriza de footbal si continui tu operatiunea... Oricum pana aici s-a descurcat de minune, asa ca ma inclin in fata lui :)) bravo Edi !!

Adaugi treptat 200 g faina (cam 6 linguri cu varf) amestecata cu 1 praf de copt si un varf de lingurita cu bicarbonat si la final 60 ml esenta de lamaie (2 sticlute) - Dr. Otker si amesteci usurel cu lingura de lemn. Pregatesti o tava cu dimensiuni 30cm / 12cm, tapetata cu foaie de copt, unsa cu ulei si pudrata cu faina si torni acolo jumatate din compozitie.. In jumatatea ramasa, pui 1 lingura cu menta verde (la plic - Kotanyi - my best friend), 2 linguri crema de castane (l-am folosit si la Tiramisu), si 100 g ciocolata de menaj rasa... Trebuia sa mai dau si cu sutu-n minge.. si am uitat de poze dupa ce am adaugat ciocolata rasa... imi intrase un gol in poarta si a navalit depresia peste mine :))  

Asa ca le-am amestecat bine si le-am turnat peste compozitia deja existenta in tava, amestecand culorile cu o tepusa. Am lasat chec-ul 50 minute la 180 grade (sau testul cu scobitoarea) ... et voila... chec-ul la Maria acasa... pudrat cu zahar vanilat.. O minunatie...

Copiii si-au lins degetelele si au papat jumate chec dintr-o lovitura :))

Este foarte pufos si plin de arome.

Sa aveti pofta !

Capsune, crema, menta si inca ceva intr-o salata

Va invit intr-o aventura absolut delectabila pentru trup si suflet... la piece de résistance: capsuna... Mai precis aveti nevoie de 500 grame capsune proaspete. Le spalati cu codita, sa nu-si piarda calitatile pana le taiati si mai dati cate un 'shot' de capsune peste cap pana le aruncati in pahar.... previn atacurile cerebrale, ca sa nu mai vorbim de complexul de vitamine pe care-l poarta-n spate...  

So, pana sa va delectati indelung cu salata, va ocupati de restul:

Intr-un wok puneti 4 linguri cu zahar - la foc mic si cand incepe sa se caramelizeze puneti 50 g alune de padure - prajite si nesarate. Asa cald - turnati caramelul cu alunele alea in el, peste o foaie de copt si imprastiati alunele pe hartie, ca sa ramana ceva spatiu intre ele..  

Dupa ce s-a racit zaharul, rupeti bucati din el si o sa arata cam asa:

Apoi va ocupati de crema: intr-un vas puneti 130 g mascarpone, 80 g smantana grasa, 60 g zahar cristal si mixati timp de 3 - 4 minute. Nu folositi pudra de zahar, ca-si pierde din farmec.

Eliminati codita si taiati capsunele dupa plac, apoi aranjati salata: primul rand capsune, apoi o lingurita cu varf crema, apoi bucati mici din zaharul caramelizat si alunele de padure si o tineti tot asa pana se umple paharul si vedeti partea pozitiva a lucrurilor.. 

Tips: Taiati marunt 2- 3 frunze de menta proaspata... (doar daca sunteti in love cu menta) si aruncati printre randuri -rauri de crema - capsune - cate o bucatica de menta.. Paharul meu contine asa ceva -dar eu sunt in love cu menta, M nu.. deci, cum preferati.  Nu folositi tot zaharul caramel cu alunele de padure in salata, ci doar 6 - 7 bucati din alea de mai sus, rupte in bucati si mai mici... Restul e doar ceva dulce - cand se termina salata - absolut delicios..  La urma ii puneti un motz de menta prospata in frunte si gata.  Puteti incepe incursiunea prin lumea gustului.

  Enjoy !

Paste funditate cu creveti

Va spuneam, nu demult, ca am tranzitat granita cu niste paste funditate si colorate cum n-am mai vazut. Mi-a fost mila sa le folosesc pentru o branza dulce si-o stafida.. asa ca, si-au asteptat aproape o luna drumul spre farfurie... imbatate intr-un final in lapte de cocos si incoronate cu jumbo creveti...

So, in week-end asta mi-am facut de cap. In primul rand l-am rasfoit pe Rafi Fernandez - Asian Food si am gasit ceva ce m-a captivat total... o mancare cu specific filipinez: creveti cu lapte de cocos.  Am adaptat putin, prin omisiunea unor chestii pe care nu le aveam, dar a iesit ceva demential... Povestea pentru reteta asta incepe cam asa... Astea-s pastele.. ei, ce ziceti, si-au meritat soarta sau ba?  Acum am abuzat de 300 g; ca eu, calica cum sunt, o sa le folosesc asa pa rand..  Doar 150 g paste sunt pentru reteta asta :))  ...  Le-am pus la fiert cu putina sare, ca sa-si mentina culoarea si sa nu se prinda de vas... la foc potrivit, puse abia la primii bulbuci... fierte al dente, ofc :))

Intre timp am pus in iubitul meu wok o nuca de unt si 160 g  de jumbo creveti prefierti.  Si asa a inceput nebunia. I-am intors eu pe toate partile salivand la gandul ca inca putin si ne infruptam :))) si am trantit acolo cu mintea deja impletita 2 linguri pline cu lapte de cocos, niste firicele de menta proaspata, marunt tocata, sare, un varf cutit piper...si musai o jumatate de lingurita rasa de praf iute de cilli....my beloved friend. Cele 8 minute cat am sotat crevetii cu pricina mi s-au parut o vesnicie...

Apoi am adaugat niste legume asiatice, am luat cam 3 furculite pline de chinezarii din borcanul ala din imagine si le-am aruncat peste creveti. Am invartit nebunia din wok de cateva ori, am pulsat cu 3 linguri zeama de lamaie (nu lime, ca-i prea acra pentru aceasta minunatie) ... am mai tras o tura prin amestec, s-apoi am stins focul. Sotati in laptele de cocos, crevetii se imbata cu aroma, in timp ce zeama de lamaie ajusteaza gustul dulceag ..cat despre cilli...stiti voi.. dragoste ca sarea-n bucate..

Ca sa va faceti o idee, astea's chinezariile pe care le-am folosit... 

Cum spuneam, din cele 300 g paste am folosit doar jumatate  pentru portia de creveti.
L-am scos nitel pe 'creve jumbo' deoparte, am amestecat pastele cu sosul ramas si cu jumbo crevetii le-am incoronat. Niste patrunjel proaspat, tocat marunt, am pus deasupra si m-am apucat rapid de preparat restul de paste.
E cea mai savuroasa mancare cu fructe de mare pe care am mancat-o ever. Acu, nu mai conteaza ca de fiecare data toate mi se par cele mai savuroase, cele mai grozave, ori sufar io de food addiction??? :)) Dar sunt bune rau si fara falsa modestie, daca va tenteaza, chiar va conjur sa testati o portie de creveti cu lapte de cocos con cilli si zeama de lamaie.  

Pentru iubitorii de fructe de mare, mancarea asta va provoaca si rasfata indelung simturile, chiar si dupa ce ati imbucat ultimul jumbo creve si ultima fundita... Timp de cateva minute bune you can still feel the taste: ai notiunea si inca simti din plin perceptia..

ENJOY !

Placinta cu branza, stafide si menta

Cand ai niste branza proaspata prin frigider, si no time at all sa te dezminti ca poti mai mult decat o placinta rapida de' menta cu branza, nu cugeta prea mult, mai bine deloc! .. ca ai pierdut deja niste minute bune, iar placinta asta e o adevarata minune. 

Mai cu seama, avand un pachet de foietaj scos din congelator cu niste ore-n urma, te-apuci de branza, o pui intr-un vas mare, ca de, ai vreo 750 de grame, spargi 5 oua, adaugi o mana de menta verde din plic-ul care urla dupa tine sa-l rastorni in branza, 50 g de stafide aurii, 10 linguri cu zahar si la sfarsit, but not the last, 10 linguri ochi cu sirop ispititor de menta. 

 

Amesteci si deja salivezi. Nu ezita daca-ti doresti sa saruti lingura atinsa de cremoasa compozitie. E ceva ce-ai mai simtit candva.. Trezeste-te odata...da, e dragoste la primul gust, la primul sarut nebun cu branza cu menta. Iti revii treptat, dar nu te forta sa-ti revi brusc, si dupa ce mai dai cu lingura prin patimasul prim sarut, arunci 2 linguri cu malai  si-nvarti cu patos.. fiind partas demult..

Si-n tava in care ai asezat o foaie de hartie, unsa cu putin ulei si-o dara de faina, intinzi un foietaj din cele doua pe care le ai dintr-un pachet de 900 grame. Torni compozita, o acoperi cu celalalta jumatate, si o intepi putin cu furculita, invidios fiind pe ea c-o sa-ti pastreze atingerea, in timp ce tu n-ai sa-ti afli linistea timp de vreo 45 - 50 de minute. 

Apoi o acoperi cu-n praf de stele alb, adica zahar facut praf si dupa ce poti s-o atingi, 'nemaiarzandu-te' pe dinti, .. te-nfrupti, saruti, atingi, mananci si iar saruti... .... si iar atingi si iar mananci ...

Fresh de ghimbir, lime si menta verde

Simteam cum ma pandeste o raceala, asa ca mi-am propus sa-i dau cu usa peste nas. Am luat hapurile necesare, dar ma palise gustul ala amar, necrutator de fiecare data. Imi trebuia urgent un fresh vitaminizant dulce-acrisor, asa c-am dat pe razatoare 200 g ghimbir si am feliat 2 lime. 

Le-am aruncat intr-o carafa si le-am incleiat bine cu 4 linguri cu miere, apoi am turnat 1,5 l de apa cu bulbuci si o frunza - doua de menta proaspata. Am dat 'vitamina' la frigider, ca inca nu ma durea gatul. Am sorbit un pahar dupa vreo... 5 secunde.

I-am rezistat mult, ce-i drept ! Langa delicioasa caracatita cu garnitura de orez ,  

mi-a ajuns direct la corason...

Tartine cu bacon si menta proaspata

Sambata, la market, desi facusem 2 ture in jurul standului unde-i stiam locul ghimbirului, nu i-am gasit nici urma, nici macar aluia la plic. Ieri pe la 18, cand am avut inspiratia sa merg iar, sa cumpar niste baloane pentru ziua lu fii-miu, am avut placuta surpriza sa gasesc ghimbir, menta verde si rozmarin proaspat. Am luat din fiecare, ofc.. Plus niste rosii, desi nu-mi propusesem nici un obiectiv.  Dupa toata informarea asta, care cu siguranta o sa va ajute sa dormiti mai bine noaptea, incerc sa-mi readuc in ordine ideia cu tartinele ....

Aha, ghimbirul... am facut un suc din el si lime, menta proaspata, miere si gheata, .. quote Horatiu M. ..."pe care l-aaammm baaaut". N-am apucat sa-i fac nici o poza. Imi era o seteee si eram si un ghem de nervisori. Ofc, la 20 nu mai era loc sa arunci un ac in parcare, daramite s-o plantezi pe undeva, masina evident. Asa ca m-am carat cu traista dupa mine, 2 blocuri distanta.... apoi m-am apucat de gatit...

Acum e deja 2 noaptea.. Pe la 23 am bagat felia aia de tiramisu cu iz de castane - de mai-nainte - insiropat intr-o tona de zama cu ness...So, sunt injectata pentru inca vreo ora - doua.. Revin cu foamea mea, ca sa nu mai zic de-a altora... Canibalism tata... In momente d-astea, as putea ajunge usor, ca in Tom & Jerry, intre doua felii de paine si-o foaie de salata.

Ca sa evit evenimentul, am taiat urgent o bagheta frantuzeasca transversal si pe din doua...si am bagat-o la cuptor pentru 5 minute.

Am taiat bucati 3 rosii, niste ciuperci Pleurotus, 3 catei pisati - de usturoi si cu mila, ceva mai mult din my friend, menta proaspata...  E buna Pleurotus si la propriu si la figurat, asa ca incerc sa o folosesc cat mai des in mancare....v-am si confirmat in repetate randuri... :))).  Ca sa termin cu prostiile, pentru cine nu cunoaste inca, ciuperca Pleurotus este denumita si "carne vegetala", datorita continutului ridicat de proteine, vitamine - in special cele din complexul B, o parte din D, contribuind la micsorarea procentului de colesterol, actionand ca anticancerigen.... sursa "Goagal - Goagle''.  Hai c-am picat singura pe spate... Oricum, la ora cand va scriu bazaconiile astea, ar fi si cazul sa cad macar sub scaun, daca nu in pat.


Ma gandeam initial sa prepar niste bruschette, dar cum anticipam intrebarea..."unde e carnea?" am mai pus o tigaie pe foc si am prajit niste bacon taiat marunt. Legumele si 'o nuca' de unt, le-am trantit in wok-ul incins rau cu putin ulei de masline, de mi s-au aburit pupilele.


Dupa ce s-a prajit bacon-ul, l-am adaugat in wok + menta proaspata, sare si piper alb dupa gust, et voila.... am scapat vie si nevatamata, evident cu niste sechele.. ;))

Poza nu e edificatoare....v-am zis ca mi s-a aburit ochianul. Si fiind tarziu, vreo 21, cand am terminat tartinele, de unde nene lumina naturala? Asa ca multumiti-va cu asta...

E buna rau, pa cuvant !

Enjoy!

Crispy cake cu branza

Printre paginile rasfoite dintr-o carte veche de bucate si niste foi A4 imprimate cu retete fel de fel, am realizat ca n-am chiar 15 linguri de faina si 2 cani ochi cu zahar (imi blocasem privirea spre o reteta cu branza), asa ca m-am decis sa-mi incerc norocul si sa-mi testez experienta ( hic! ) cu ce gasesc prin bucatarie. Si am purces la treaba, cu gandul sa nu zic nimanui ca-i my own recipe. Criticul meu e reticent la tot ce-i nou si netiparit ..si cum eu ma dau in vant dupa “…e grozava…de unde ai luat reteta? …”. Abia atunci zic, e a mea, veve, e a mea…si dorm linistita noaptea, c-am nimerit-o si p-asta.

Stiu, stiu...nu se cade sa-mi fac blog cu dulcegarii si eu sa n-am nici 15 linguri de faina. O sa-mi fac mea culpa si o sa va delectez sau nu privirea si papilele gustative, cu o repetitie, atemporala, de cozonaci care mi-au rapit, de Craciun, faina...

O sa termin cu aberatiile astea, dar o sa revin cu altele, later edit..is a promise..

Am pus asa, vreo 4 oua si 5 linguri de zahar. Pusesem initial 2 oua proaspete de tara, si cand am inceput batalia cu mixerul mi-am dat seama ca-i prea putina spuma... si daca-i bal, bal sa fie ..asa c-am mai pus 2.

Bineinteles albusurile batute spuma, apoi am adaugat zaharul si am continuat operatiunea.

Later, dupa ce si-a incercat si fi'miu abilitatile si a devenit best friend cu mixerul, am adaugat galbenusurile batute in prealabil cu 5 linguri ulei. Am bulbucit spuma cu 500 g branza proaspata de vaca, un pumn de stafide imbatate, subtire, in esenta de lamaie + zeama de la o jumatate de lamaie si coaja jumatatii...si am amestecat compozitia..

Separat am adaugat in 10 linguri de faina - un plic de praf de copt stins in otet. Si inainte sa o adaug pe toata in compozitie, am impestritat o ploaie de stele, hic, din 5 linguri rase de malai si o lingura de miere...

Apoi preferata mea, menta verde si-a gasit un loc pe cinste in cake-ul asta (desi numai verde nu era ea, la plic...in fine, alta poveste cu menta verde si proaspata) si 3 linguri ochi cu dulceata de pere, mere, gutui si menta verde si proaspta ;)),  home made.. cu ceva timp in urma...

Am turnat in ploaie faina, am amestecat cu incredere, incurajata fiind de mirosul de lamaie si menta...apoi am turnat-o intr-o forma rotunda si am asezat-o cu grija in cuptorul in prealabil incalzit la 170 grade pentru 45 - 50 minute, testul cu scobitoarea.

Am taiat-o ca pe tort, desi e de preferat feliute mai subtirele. Initial n-am stiut cum s-o numesc, dar gandindu-ma la buni, care zicea de mamaliga ca-i crocanta, ( cand iti trosneste malaiul printre dinti ) am zis ca-i cea mai potrivita denumire...Voila my recipe. Si cum era tarziu aseara, vreo 23 cand o scosesem din cuptor, mi-am rasfatat, de dimi, papilele gustative cu un crispy cake cu lemon si menta verde...si un pahar cu lapte..

Later edit: Am primit critica aseara; cineva nu s-a putut abtine si a cedat mirosului de verde ..asa ca puteti sa ma credeti pe cuvant, sau mai bine zis..."e grozava!...de unde ai reteta?."..

 Niciodata n-am inteles rostul intrebarii, ca nu l-am vazut ever prin bucatarie, incercand sa incropeasca ceva, decat cu farfuria-n brate, indopandu-se, hic, servind masa, sorry, or not...