31 ianuarie 2011

Ciorbita de pui

Consultandu-mi proviziile, am realizat ca aveam prea multe legume in frigider si nu foarte multi meseni la masa....Asa ca m-am pus pe treaba si am inceput sa curat, sa tai, sa dau pe razatoare...morcovi, telina, ardei...Am facut vreo 10 pungute si le-am inghesuit in congelator...Intre timp am pus la fiert niste pui de tara, saru'mana mami, mai exact 2 pulpite, o aripa si pipota, in vreo 2 l de apa, si 2 lingurite cu sare. Am scos spuma ofc, si un strat de grasime, dar cu cat scoteam, parca la loc se forma alta.... diferenta intre puiul hormonat si cel de tara e vizibila intotdeauna...
A fiert puiutul asta vreo ora la foc linistit, sa nu-l deranjeze bulbucii si aburul, apoi am pus un morcov mic, jumatate ardei, o mana de telina data pe razotoare, un dovlecel taiat cubulete...si o ceapa verde...si le-am lasat sa petreaca impreuna inca 30 de minute. Dupa, am imprastiat prin ciorba 2 maini de fidea, 2 linguri zeama de lamaie, un praf de piper si am mai lasat oala pe foc pentru 10 minute. Ca sa scapati de grija kg-lor in plus, omiteti fideaua (Monti)......si papati la greu, fara frica..

La final am adaugat niste patrunjel proaspat tocat si voila, ciorbita de pui...Am pregatit-o rapid. Si cand tocmai ma preagateam sa o blitzuiesc nitel, au venit baietii, ca soriceii dupa miros.. Aveam si un ardei iute pregatit langa ciorbita asta, next to botlle of palinca de tara...dar cum cel mare mi-a stricat puzzle-ul piesa cu piesa, pregatindu-si masa, a disparut subit din imagine...


Enjoy !

Pui cu garnitura mexico

Sambata, pentru ca nu mai aveam nimic prin frigider, decat un schelet de pui care-si etala cu nonsalanta pieptul, am fost nevoita sa incropesc ceva rapid din el. So, am pus la cuptor vreo 300g ciuperci proaspete, cu un praf de sare, piper si putin cimbru,  pentru vreo 45 de minute, pana au prins o culoare greu de exprimat in cuvinte, dar delicioase la gust... Peste uleiul incins in wok am  pus bucatile de pui, ciupercile, trei feliute de lamaie, sare si piper dupa gust.


Le-am amestecat in tigaie vreo 5 minute; dupa, am turnat o punga de mexico mix, de 400 g...N-am prea stiut ce sa-i mai adaug, ca nu m-am uitat pe nici o reteta, n-am avut nici timp si nici stare, asa ca am pus ce m-a dus capul, adica 4 linguri de otet balsamic, busuioc, putin cilli, un pahar mic de vin rosu si le-am combinat intre ele inca 10 minute...


M-am oprit la timp zic eu, ca as mai fi cautat prin dulap dupa alte chestii, dar totul a fost perfect asa.... Nici bine n-am apucat sa pun o portie pe farfurie....ca mi-a sutit-o cineva din fata obiectivului...Mi-au iesit 3 portii din toata combinatia asta....2 terminate immediately, iar una la pachet...

Pui grill la cuptor

Vineri am fost la cumparaturi cu Edi, care m-a ajutat / sau nu, sa umplu caruciorul cu de toate... Nu ne-am dezis nici de data asta de la obisnuitele patanii, fiind musai sa fac o tura de hipermarket, alergand dupa el - chestia asta e free - cum sa pierd o asemenea promotie?... sau trebuind sa scot din carut dubluri la chestii pe care nu le-as fi cumparat oricum..
So, am luat si un pui pentru grill...unul mare, cel mai mare....l-a ales fi-miu, ofc...
Initial am vrut sa-l tratez cu respect, pe pui evident, a nu se intelege altceva...si sa-l pun intr-o tava pe un pat de cartofi...dar cum majoritatea a decis in favoarea grill-lui....l-am mangaiat cu un praf de sare, piper, scortisoara, boia dulce, putin cilli.. cat sa nu dea lumea-n arsuri, o manuta de miere de salcam, niste busoioc uscat si putin cimbru.....Si cum ma uitam asa la el, cu cata dezinhibare isi afiseaza tartita, pe care by the way o mananc cu placere (preparata ofc)..si nu mi-e rusine sa recunosc!...m-am decis sa umplu burta bietei pasari, cu niste ciuperci proaspete si cateva fasii de ardei rosu...



Am necajit-o putin pana am petrecut ata prin ea, ca sa-i inchid crapatura si s-o leg mai apoi fedeles, dar nu a zis nici pas....Apoi am pus-o pe grill pentru o ora jumate la 180 -190 grade.....Vroiam sa-i fac o garnitura ceva, dar n-am avut timp...a fost infulecata in doi timpi si trei miscari...


A ramas doar pieptul...pe care l-aam beeut....sory, preparat a doua zi, vedeti AICI ....

20 ianuarie 2011

Fasole cu carnati

Asteptam metroaiele (quote doua fete cucuiete carora le-am auzit efervescenta discutie, fara voia mea, despre metroaie), in timp ce ma gandeam la ale mele si-mi doream sa fiu deja acasa. Nu sunt chef  in ale bucatariei internationale, YET :))..  iar felul asta de mancare o sa va dovedeasca cat de traditionalista sunt - in ale gatitului... Asa ca azi, va rapesc atentia cu o fasole cu carnati...na, c-am zis-o ...Dupa ce va dati jos ranjetul de pe buze si incetati sa-mi criticati meniul, read between the lines the recipe...
In our latest trip to Moldova, ne-am ales cu niste boabe mari de fasole... As spune ca-i vrajita. Dar nu ca-n Jack si vrejul de fasole....Am mai scapat si eu pe jos cate o boaba, dar nu mi-a crescut nici un vrej in casa si nici nu am modificat structura blocului, doar ca fierbe repede, ca gandul calatorului prin viata, si-i mare cat gura lupului...



So, am pus 300 g fasole vrajita la fiert si m-am apucat de ciopartit legumele. Am taiat niste ceapa verde (din asta aveam prin casa, dar si mai grozava e cu ceapa obisnuita), si am dat pe razatoarea mica un morcov. Nu stiu cum fac altii, dar mie asa-mi zice inima, sa pun si un morcov in fasole. De regula la prajesc, dar acum am vrut o fasola mai light ;)) daca pot sa-i zic asa ! Varianta cu prajeala vine si ea !


Si cand s-a zbarcit fasolea (stiti etapele ei...ok/zbarcita/umflata) dupa vreo 15 de minute de fiert in cazul vrajitelor boabe, am pus legumele, o lingurita de sare, putin piper si am amestecat nitel.


Nici n-am mai aruncat apa, ca era limpede ca apa curgatoare, si nici probleme digestive nu creaza dupa... hapciu ... Dar daca o folositi pe aia ambalata, recomandarea mea e sa schimbati de 2 ori apa, si sa o fierbeti pana va decideti sa nu mai gatiti in veci fasole...
Am taiat niste carnati de casa, pregatiti in prealabil si i-am pus la bataie. N-am prajit carnatii, i-am pus la cuptor cu putina apa, cu grasimea se descurca ei; ii intorc din cand in cand pana se rumenesc, si scap si de grasime si de prajeala.


Dupa 10 minute, timp in care se umflase-n ea fasolea de atata respect, am colorat-o cu o lingura de bulion, 2 foi de dafin, putin cimbru, niste patrunjel proaspat, tocat marunt, o lingurita rasa de scortisoara si am mai lasat-o la fiert pentru inca 10 minute....



Et voila, in 35 de minute o fasole cu carnati, cu iz de scortisoara...





O sa incerc sa "cultiv" niste boabe, poate-mi ies niste bean sprouts, dar cred ca-mi trebe daia verde, nu?  Daca-mi creste-un vrej prin casa, promit sa nu ma sui in el!

Later edit : am gasit metoda pentru bean sprouts:  (dar inca stau in cumpana in privinta boabelor, somebody help me!)
  • boabele de “fasole” se spala si se lasa in apa peste noapte
  • a doua zi se scurg bine si se lasa intr-un borcan acoperit cu tifon, la temperatura camerei, lasand sa intre totusi aer
  • timp de 4-5 zile in fiecare dimineata si seara se spala si se scurg bine si apoi se lasa la “crescut”
  • sunt gata cand incep sa iasa radacini din micile tulpini
  • se spala si se usuca bine si apoi se pastreaza la frigider

16 ianuarie 2011

Omleta umpluta

Cum sambata-i lunga, iar duminica e sub incidenta decretului "Trandaveala - pana la 12 toti mancam 'Nimit'  - quote Edi", ne-am trezit cu stomacul incordat de foame, strigand dupa proteine.


Am batut urgent 4 oua si le-am aruncat in tigaia incinsa cu putin ulei de masline. Am pus capacul deasupra si le-am lasat, cat sa se umfle-n pene.


Am taiat repede o jumatate ardei rosu, niste muschi afumat (eco), putin cascaval dat pe razatoarea mare, si un castravete..


Am asezat omleta pe un platou, am pus toate chestiile de mai sus pe o parte si am acoperit-o cu cealalta, sa-i tina de cald..cascavalului... Am presarat putin marar uscat deasupra...e voila ! omleta de duminica ;)...by the way ....e Monti !...


E si mai grozava daca inlocuiti muschiul cu bacon, putin prajit....Dar asta-i alta poveste...
P.S:  Sunt doua portii aici..aveti grija de ficatul vostru..;)..

15 ianuarie 2011

Cozonac cu rahat si ciocolata

Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la vremea adolescentei mele, din preajma sarbatorilor de iarna, parca ma apuca asa o febra musculara, numai gandindu-ma la vasul ala mare, pe care musai trebuia sa-l mentin neclintit, cat timp scumpa mea mama, framanta de zor aluatul asteptatului cozonac, de Craciun..Si, Doamne, ce-mi mai placea mirosul ala din bucatarie....chiar daca stropii de roua curgeau pe fruntile amandurora, de la caldura nebuna ce era prin camera..Nimeni nu avea voie sa intre, sau eu sa scap de acolo, decat cu drept de parola. Si-n fiece an, imi promiteam ca-i ultima data cand mai stau sa tin nenorocirea aia de vas urias. Dar nu stiu cum de facea mama, de ma determina, cu fara prea mari rugaminti, sa o ajut...A da, asteptam cadourile de Craciun....hmm, ce pacaleala...
In fine, au trecut vreo 12 ani de cand n-am mai tinut vasul cu pricina :))), pana cand, anul trecut de sarbatori, am primit de la o buna prietena, Antoaneta, o reteta ce mi-a inclinat devotamentul privind ideea ca "Eu nu voi face in vecii vecilor cozonaci!!!". Simplu ca buna ziua, am primit argumente puternice si chiar asa s-a dovedit a fi..

Ideea centrala a retetei:  musai sa fie respectata. Nici un gram in plus sau minus...decat atunci cand ne jucam cu umplutura...aici intervin gusturile fiecaruia.
Reteta se imparte in doua etape. Daca incepeti sa o pregatiti la 6 dimineata, o continuati exact peste 12 ore.
Deci partea 1:
Puneti intr-un vas, cu grija si incredere 3 oua intregi, 300 g zahar, 50 g drojdie proaspata, 500 ml lapte. (toate la temperatura camerei). Amestecati ingredientele in ordinea mai sus mentionata si dupa ce ati adaugat si laptele, continuati sa invartiti lingura de lemn in vas, pana nu mai simtiti ca va deranjeaza zaharul la mana.. know what i mean....Pentru etapa asta puteti folosi mixerul.. asta e un later edit (merge struna cu mixerul). Asa ar trebui sa arate compozitia.
Puneti vasul neacoperit intr-un loc ferit de curent si lasati-l pentru 12 ore singur ;)

 Am facut reteta asta de 3 ori pana acum, si va spun cu, convingere, ca asa trebuie sa arate dupa 12 ore. Dezamagitor nu? Asa am zis si eu prima data...Ma gandeam ca daca tot sta 12 ore cu drojdia aia in ea, o sa treaca de gura vasului :)) dar nici pomeneala.
In schimb se aude o sfaraiala de la drojdie. Daca auziti asta...sunt artificii-n cinstea voastra ..sunteti pe jumatate premianti..Ati reusit sa ajungeti la faza 2...

Mirodenii: Dati pe razatoare o lamaie si o portocala. Optional puteti turna in zama aia cu bulbuci de drojdie, o esenta de vanilie sau rom..., 'care cum doreste...eu am pus rom...;)

Faza 2:
Presarati mirodeniile in amestecul de la faza 1 si adaugati 150 ml ulei si aproximativ 1 kg  - 1,1 kg faina.. Dar nu va grabiti sa trantiti faina acolo, asa toata, ca sa scapati repede de griji.. O fi ea usor de facut, dar totusi necesita putina rabdare. Promit ca veti scapa din asta fara febra musculara, fara roua pe fata, si fara esecuri..(daca respectati cu strictete reteta). Compozitia are o structura destul de moale, asa cum va arat in vulcano-aluatul de mai jos...Nu trebuie sa framantati, ci doar trantiti aluatul cu ciuda-n vas, ca sa se aereze, macar vreo 10 minute... si-i gataaa... Daca aveti tupeu s-o aerati mai mult de 10 minute, hai sa zicem 15, sa nu va cada mana doar gandindu-va la operatiunea asta...de aluato-karate-n vas,...o sa iasa si mai grozav si pufos.. si lasati-l cam o ora la crescut intr-un vas mare, sa nu va treziti cu el la plimbare din vas.. .


Dupa ora aia urmeaza pregatirea propriu zisa a cozonacului. Aluatul nu se intinde cu sucitorul. N-aveti nici o sansa..e destul de moale. Ungeti-va cu ulei (pe maini, sa nu care cumva sa primesc critici ca v-ati uns pe haine si acum ma trageti la socoteala) si impartiti aluatu-n doua. Luati o bucata si intindeti-o pe masa de lucru, cu mainile. Intindeti aluatul aproape de capatul mesei. Ghidati-va dupa lungimea tavii de copt....sa aibe cat de cat aceeasi lungime. 
Umplutura.. Aici e o smecherie...
Umplutura originala se face din unt, nuci si zahar...pentru ce-i interesati lasa-ti o critica la subsol, sa caut prin foile a4 si sa va zic care-i cantitatea.. Dar eu o fac asa...simplu ca buna ziua..! Iau in mana niste nutela (multa) si o intind pe aluat. Presar niste nuci (daca am. de data asta n-am avut) si musai rahat.
Smecheria sta in acel "musai".  Odata, cand nu eram la mine acasa si nu puteam face ce-si dorea muschiuletul meu, am fost nevoita sa pun stafide si fiindca sunt putin acrisoare, nu mi-a placut deloc gustul.
Asa ca sfatul meu e sa faceti macar prima data cu rahat, nuca si ciocolata, ca sa fiti ocupantii locului I si sa evitati orice dezamagire.
 Dupa ce-l imbracati cu toate cele, rulati aluatul spre marginea mesei si in trantiti direct in tava (peste care ati pus o foaie de copt, putin ulei si un praf faina) pe care o tineti la marginea mesei (va ajuta musai cineva la operatiunea asta) .

Machiate astfel, lasati-le 1 ora sa-si faca somnul de frumusete... pe calorifer (daca-i ianuarie si aveti caldura-n casa) ..asa am facut eu..si cred ca le-am lasat chiar mai putin de o ora...Daca nu-i ianuarie si nu aveti caldura lasati-le mai mult.. Am facut o data si cu dospitul in cuptorul incins.. e ok, dar se simte diferenta. Aluatul de cozonac e mai bun atunci cand creste de la sine putere, nu fortat. Am uitat sa fac poza dupa ce au crescut..dar in fine, va las pe voi sa va puneti imaginatia la contributie..sau sa experimentati..
Am incins cuptorul, ca sa le fie cald si bine..si le-am pus dupa ce-au crescut, pentru o ora si vreo 10 minute, la 170 -180 grade. (foc moderat) Cam asa le-am tinut eu....Dar initial, pentru 15 minute am fixat temperatura la 150 grade...si apoi am trecut pe 180.


Inainte sa puneti tavile la cuptor, ungeti cozonacii cu un amestec dintr-un ou si un stop de lapte (pentru luciu) si presarati din belsug zahar (eu am pus din cel brun)..

Avand reteta asta, poate sa vina si tata lui Mos Craciun cu toate darurile din lume...n-as mai tine vasul ala, pentru nimic in lume....Voila, repetitia atemporala de cozonac...
O minunatie..


Later update: 






Ciorbita de porc

Am pregatit o bucata de carne de porc, mai precis vreo 400 g.  Am cantarit-o cu gandul ca, if someone, o sa culmineze cu intrebarea ce-nseamna o bucatica, am sa dau din cap si-am sa zic ca nu stiu de-astea....  So, m-am gandit sa fac o ciorba.. Am pus vreo 2 l de apa si carnea taiata bucati, la fiert.  Nu i-am mai facut poze, va rog sa ma credeti pe cuvant. A fiert, asa, incet dar sigur. Am adunat spuma si-am aruncat prima apa, sa mai scapam de toxine, apoi am repus-o la fiert, la foc mic, aproape potrivit (v-ati lamurit, da?)...Dupa ora in care si-a facut de cap porcul prin oala, am curatat si taiat o ceapa potrivita, 2 morcovi, 2 cartofi, jumatate ardei rosu (are mai multa vitamina C) si niste telina.


Si le-am pus la fiert..Am presarat si un praf de leustean uscat in oala si mai mai sa-mi cedeze simturile..Ma innebuneste leusteanul asta..suntem in love de-o viata...si ne iubim mai mult ca-n prima zi.. Dupa ce-au fiert bine toate legumele, am pus cam 100 g de paste, tubulare am gasit eu..nu conteaza de care, dar n-as pune ever fidea, la porc..Apa trebuie adaugata, daca a mai scazut intre timp, cam vreo 2 l jumate aveam eu la finalul operatiunii..cu rigoarea completarii.
Cand am sporit consistenta ciorbei cu pastele, am turnat si un pahar de bors proaspat...si inca un firicel de leustean uscat.... Ce dezmat de arome era la mine in bucatarie...In fine, dupa ce mi-am revenit emotionat, pastele erau deja fierte (8 minute le-a trebuit si lor si mie). Am scos un polonic de ciorba intr-o farfurie si am pus fara mila 2 linguri mari de smantana de tara (grasa si frumoasa). Am amestecat bine si apoi am turnat zama in cratita, amestecand pentru 2 -3 secunde.


Am presarat si o legatura de patrunjel proaspat, tocat aproape marunt...si gataaa !..
Voila, ciorbita cu carne de porc ! :)


Later edit.. Sunt umflata-n pene de la prima lingurita de ciorba, din a doua portie, pe care a solicitat-o fi'miu pe la 23 noaptea..Si credeti-ma pe cuvant, ca-i tare mofturos... Asa ca ignor orice critica... nu vad, nu cunoasc, nu stiu de-astea....!! ;)))

14 ianuarie 2011

Tortul de Craciun 2010


Tortul asta l-am facut de Craciun. Trandafirii si fluturasii le-am facut din fondant (home made, revin cu reteta... e si aici o smecherie sa le stea aripile suspendate..) Reteta later .. ;) 

LATER EDIT !! ;) Si cum din later a fost mai deloc.. promit ca pana de Craciun o sa postez reteta unui tort absolut delicios menit sarbatorilor.. Dar pana atunci.. va propun aceasta tortura culinara..(click pe link) ... veti rupe gura targului cu ea.. parol !!




Spaghetti cu carnati

Nu sunt fan carbs (in afara de bombele care implica zahar), dar cum altii sunt pasionati de carbo si pikanterii...si nici mancarea nu-mi dadea afara din frigider (mi-a luat doar 2 minute sa reperez ingredientele disponibile), am decis ca, the only recipe pot incropi e pasta carbonara, sau un fel de. Din my memory, bacon-ul e King in reteta asta, dar cum n-aveam, am folosit cei 5 carnati semiafumati pe care-i vazusem cand am deschis frigiderul si 100 g de prosciutto.


First, am pus oala cu apa la fiert, cu nitzica sare si o picatura de ulei de masline...Si in timpul asta m-am apucat de taiat o ceapa mare si un ardei iute iute. Cand a inceput sa sfaraie uleiul in tigaie, am pus legumele la calit.


Cat s-au imprietenit ele cu uleiul, asa ca fetele, incet dar sigur, am taiat rondele carnaciorii si feliute prosciutto-ul si le-am tavalit prin tigaie.


Intre timp apa a fiert si am pus 400 g paste. 


Bucataria mirosea mult prea misto, ca sa ma opresc aici. Am adaugat in tigaie o foaie de dafin, asa pt putina aroma, niste firicele de piper negru si o lingurita rasa de sare, fiecare dupa gust, (pe asta o pusesem de la faza 1, calitul cepei). Putina boia iute ar fi fost pe gustul meu, dar cum nu-mi ling eu boticul de data asta, am zis pas, desi-mi tremura mana pe plic..
Si peste toata sfaraiala aia am turnat 200 g de smantana grasa si o manutza mica de patrunjel uscat.


Ma astepta gata trecut prin razatoare, cascavalul, si patrunjelul proaspat, tocat marunt. N-am mai adaugat ou, (se poate adauga 1 ou sau 2 chiar pentru cantitatea asta de paste, batute spuma se amesteca in pastele gata fierte) ca era deja prea tarziu si n-am mai vrut sa asezonez ficatul cuiva cu niste bombe-n plus.
Cand a sunat the bell door, aveam farfuria pregatita si langa, 2 pahare de vin alb sec...unul pentru mine ofc.


O papica gustoasa si usor de preparat  ...daca-i pasa cuiva..;)

13 ianuarie 2011

Crispy cake cu branza

Printre paginile rasfoite dintr-o carte veche de bucate si niste foi A4 imprimate cu retete fel de fel, am realizat ca n-am chiar 15 linguri de faina si 2 cani ochi cu zahar (imi blocasem privirea spre o reteta cu branza), asa ca m-am decis sa-mi incerc norocul si sa-mi testez experienta ( hic! ) cu ce gasesc prin bucatarie. Si am purces la treaba, cu gandul sa nu zic nimanui ca-i my own recipe. Criticul meu e reticent la tot ce-i nou si netiparit ..si cum eu ma dau in vant dupa “…e grozava…de unde ai luat reteta? …”. Abia atunci zic, e a mea, veve, e a mea…si dorm linistita noaptea, c-am nimerit-o si p-asta.

Stiu, stiu...nu se cade sa-mi fac blog cu dulcegarii si eu sa n-am nici 15 linguri de faina. O sa-mi fac mea culpa si o sa va delectez sau nu privirea si papilele gustative, cu o repetitie, atemporala, de cozonaci care mi-au rapit, de Craciun, faina...
O sa termin cu aberatiile astea, dar o sa revin cu altele, later edit..is a promise..
Am pus asa, vreo 4 oua si 5 linguri de zahar. Pusesem initial 2 oua proaspete de tara, si cand am inceput batalia cu mixerul mi-am dat seama ca-i prea putina spuma... si daca-i bal, bal sa fie ..asa c-am mai pus 2.


Bineinteles albusurile batute spuma, apoi am adaugat zaharul si am continuat operatiunea.


Later, dupa ce si-a incercat si fi'miu abilitatile si a devenit best friend cu mixerul, am adaugat galbenusurile batute in prealabil cu 5 linguri ulei. Am bulbucit spuma cu 500 g branza proaspata de vaca, un pumn de stafide imbatate, subtire, in esenta de lamaie + zeama de la o jumatate de lamaie si coaja jumatatii...si am amestecat compozitia..


Separat am adaugat in 10 linguri de faina - un plic de praf de copt stins in otet. Si inainte sa o adaug pe toata in compozitie, am impestritat o ploaie de stele, hic, din 5 linguri rase de malai si o lingura de miere...


Apoi preferata mea, menta verde si-a gasit un loc pe cinste in cake-ul asta (desi numai verde nu era ea, la plic...in fine, alta poveste cu menta verde si proaspata) si 3 linguri ochi cu dulceata de pere, mere, gutui si menta verde si proaspta ;)),  home made.. cu ceva timp in urma...



Am turnat in ploaie faina, am amestecat cu incredere, incurajata fiind de mirosul de lamaie si menta...apoi am turnat-o intr-o forma rotunda si am asezat-o cu grija in cuptorul in prealabil incalzit la 170 grade pentru 45 - 50 minute, testul cu scobitoarea.


Am taiat-o ca pe tort, desi e de preferat feliute mai subtirele. Initial n-am stiut cum s-o numesc, dar gandindu-ma la buni, care zicea de mamaliga ca-i crocanta, ( cand iti trosneste malaiul printre dinti ) am zis ca-i cea mai potrivita denumire...Voila my recipe. Si cum era tarziu aseara, vreo 23 cand o scosesem din cuptor, mi-am rasfatat, de dimi, papilele gustative cu un crispy cake cu lemon si menta verde...si un pahar cu lapte..


Later edit: Am primit critica aseara; cineva nu s-a putut abtine si a cedat mirosului de verde ..asa ca puteti sa ma credeti pe cuvant, sau mai bine zis..."e grozava!...de unde ai reteta?."..
 Niciodata n-am inteles rostul intrebarii, ca nu l-am vazut ever prin bucatarie, incercand sa incropeasca ceva, decat cu farfuria-n brate, indopandu-se, hic, servind masa, sorry, or not...