Se afișează postările cu eticheta capriciu stafidit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta capriciu stafidit. Afișați toate postările

25 iulie 2011

Corabioare la Marea Neagra

I'm back ! Cu forte proaspete, c-un bronz de Marea Neagra, cu un zambet deocheat ca-ncep iar munca, urmand sa trec curand si la "aparate" .. ! Si unde-i mai bine ca acasa? Ptiu si ce dor mi-a fost ;)) Am lipsit motivat ce-i drept, fapte prea multe nu s-au intamplat, doar soarele mai insangera din cand in cand un capat de cer, in timp ce ploaia a adus cu ea pe un joi, taceri prelungite parca din alta lume pustiind nisipul de pretutindeni.

Cu rezervare in Neptun, ca Mamaia mi se pare demult o Pamela Anderson in zilele noastre.. hmm nu mai e ce-a fost candva..  Io una v-as sugera, daca aveti ganduri cu Marea anul asta si-n urmatorul deceniu.. ocoliti Mamaia ;), sau rectific inchideti ochii la alge, chestii, trestii, comportamente negre :)..  N-am mai vazut-o de sa tot fie 5 ani, plecarea asta fiind asa pe nepusa masa, gandindu-ma ca niste vitamina D nu strica sa ne bata-n cap pe fiecare... de oriunde, nu ?! Iar show-ul 'serviciilor de calitate trebe' sa continue .. ;)  Ne-am lovit de ospitalitatea fara margini a receptionerilor si ospatarilor lipsiti de orice legatura cu realul in care se-ntamplau atat de multe incat ar fi absurd sa mai inventeze cineva ceva, intreaga lor infatisare aratand ca modul lor de a intelege lucrurile nu era doar vorbe goale, ci felul lor de a fi. Dar thanks tie Mare Sef al lor ca nu sunt toti la fel ;)

Am facut castele de nisip, am intrat cu capu-n apa, ne-am balacit, expus la soare, eu putin si intre orele alea 'recomandate de medic', ca primisem de cum am ajuns telefoane... "Bah incepe codul galben de joi!". Si na, nu puteam sa nu fur din insolatia si arsita soarelui.. dar doar putin ;) Joi, cand ploaia ne-a tintuit prizonieri in camera, am raspuns la torba cu "de ce" -uri a lui Edi si fu maxim de interesant sa-l aud pe M. explicandu-i de ce e cerul albastru si nu toate d-rele poarta intregul costum de baie ;)) in fine.. asta-i alta poveste ..


























Ne-am sacrificat, marcand inceputul timid al unei cresterei economice, mancand kg de inghetata, tone de porumb fiert si pizza..  la greu ;) Ca o recomandare as indrazni sa numesc restaurantele Mediteraneo si Rosemarie  - cel din urma pentru cea mai buna pizza d'acolo, definitely!  Dar nici eu n-am plecat cu mana goala la mare, ci mi-am luat corabioarele cu mine, dupa care am strigat pe FB dupa reteta din toti rarunchii, dar nu m-auzit nimeni ;) Si dupa ce-am mancat vreo ..hmm le-am cam pierdut numarul .. zeci de corabioare cumparate de la brutaria din colt - absolut minunate ca sa-mi deconspir ispita -, am indraznit sa o rog pe mama sa redeschida magicul ei caietel ;) Si am primit un mesaj cu cea mai tare descoperire epocala .. reteta de corabioare ;) Grozave, un best of al dulcegariilor easy to make! Sa se linga pe bot brutarul din colt, ca nu-i mai calc pragul, ever! Parol, ca mint.. doar pentru paine!




Ia notati va rog asa:
300 grame faina, 150 grame zahar, 200 grame unt rece, 2 galbenusuri, 1 lingura cu apa rece, 1 lingura esenta de vanilie, 1 praf de sare, 80 grame stafide, 50 grame nuci macinate.

Puneti ingredientele intr-un vas, cu exceptia stafidelor si nucilor, si framantati repede aluatul, fara sa-i permiteti untului sa se moaie la atingerea delicata a manusitelor voastre. Untul musai sa fie rece, ca altfel ati incurcat-o... vi se lipeste corabia de maini, ce mai ..


Adaugati stafidele si nucile macinate, amestecati bine si formati o bila pe care o bagati in frigider pentru o ora.


Dupa timpul ala scurs, presarati faina pe masa de lucru si intindeti aluatul cam de 1,5 - 2 cm grosime.


Cu ce forme aveti la indemana, delimitati-i soarta aluatului si oricum ar arata, ca minunate sunt - va jur pe Arca lui Noe - le predati cuptorului preincalzit la 180 grade pana sunt gata! Nu m-am uitat la ceas, ca aveam si bagaje de facut, dar sa fi fost vreo 30 minute ?? Poate imi spuneti voi.. Nu uitati sa puneti o foaie de copt in tava si s-o pudrati cu faina! Oricum ideea e ca nu trebuie sa fie rumene, ci doar patrunse.. apoi bagate pana-n gat in praf de stele alb, adica zahar praf si gata!


Sunt atat de fragede incat vi se topesc in gura. Daca nu v-ati lovi cu limba de-o stafide ati fi intr-o permanenta visare la savoarea cu care tocmai v-ati intalnit! Sunt si mai minunate a doua  - a treia zi - daca mai apuca sa vada la ochi lumina din zilele astea ;)




11 iunie 2011

Pachetele de vinete


Hei Tu ! .. care descifrezi aceasta partitura absurda, incercand sa-ti rasfeti buzele...  stiu ca-ti pasa de mine, doar ne-am asociat tacit.. Tu ma judeci prin cuvintele mele, iar eu pretind judecata prin citirea lor. Conjunctural si tot ma consideri. Pentru ca eu, desi traiesc intr-o pluralitate polivalenta care ma-ndeamna sa cred ca, desi nu reprezint mai nimic, valorez mai mult decat cred.. .Undeva in creierasul tau, iti marturisesti legitimitatea existentiala sub aceasta forma a non-sensului cand ti se rupe de toti si de toate si te-ntrebi: Totusi, cine sunt eu??  
.... ete..  FIX O VANATA !!!!



Ma taiati pe lungime si faceti din mine 4 felii.. Coaja care le imbraca pe ultimele doua, o toaletati putin de piele, nu de alta.. dar sa nu va stea in gat cand ma-nghititi. :))  Fara ulei, doar pudrata cu putina sare de mare pe ambele parti, ma intindeti usurel pe un gratar, sau wok.. cum face iubita mea Anto.. De ce ea, poate va-ntrebati.. ! Pentru ca ma trateaza cu delicatete, ma pretuieste si ma rasfata, cum M. nu ar face-n veci  !!  El nu ma-nghite pur si simplu, nu ma suporta, nu ma accepta decat batuta si intinsa pe-o bucata de painica ! Si-atunci am incetat sa-l mai iubesc ! Cam 4 minute la foc potrivit - inspre mare - imi trebuiesc sa ma rumenesc pe ambele parti. Apoi ma dati deoparte pe-o farfurioara. Respectati-ma si nu ma-ntindeti p-un fund ..de lemn ! Vreau sa raman cu seva-n mine, nu sa-mi fie supta de un lemn...  carca de vitamine! 

 Ma faceti sora de cruce cu a doua bucata din mine, imi puneti fix pe inima o bucata grosuta de afumatura.. cascaval ! (nu carne) ..sa fie!! .. imi bandajati rana si ma pretuiti...

Chiar si dupa cele patru miscari.. tot sunt ..  un pachetel de potasiu catre inima voastra, un pansament gastric, o mina de calciu, o sursa de apa.  Deja stiti conditia pentru toata minunatia asta..  pretuirea... Asa impachetata ma asezati iar pe gratar, sau cum am si ajuns.. pe-a lui Anto iubit wok (nestins intre timp)... si ma lasati cate 2 minute pe ambele parti.. Va jur pe magneziu, calciu si potasiu ca-mi ajung ! 

Apoi imi aranjati un pat de rosii, ca-mi sade tare bine langa sau deasupra  .. dar acum depinde care, cum si-n ce fel ma iubiti.. !!  Si cam atat !!! Sunt tare usor de preparat, sunt rau de buna si nici mai mult de 10 minute din timp nu va sustrag. 



Surata mea, afumatura vi se topeste-n gura.... dar o simtiti si-n mine pana sa ajungeti fix la ea... M-atinge grav, ma umple cu arome, iar eu nu pot decat sa-i raspund hmmm... cat de grozav ne este impreuna!!  O data e de ajuns sa ma pretuiti la modul asta, si-o sa va marturisiti ceva ireversibil : I LOOOVE VANATA !!!
























Enjoy ME !!

Semnat Vanata !

3 iunie 2011

Cartofi noi la cuptor

Aseara, in drum spre casa m-am oprit sa cumpar o legatura de verdeata pentru o ciorba de potroace.. Si cum asta se face al naibii de greu - adik dureaza .. mi-au facut cu ochii niste cartofi noi si am bagat in punga vreo 2 kilograme. Acasa, cei 2 masculi ma asteptau ca vrabiile cu gurile deschise.. Le-am aruncat asa de la distanta ( ca sa-mi pastrez obiectul muncii, ofc ), o bomboana, respectiv o blonda rece si-am trecut urgent la fapte.. Nu zic acu' de ciorba, c-am lasat-o pe asta pentru alta data... am scapat rapid cu acesti cartofi noi la cuptor - insiropati in vin si bors, condimentati asijderea cu fel si fel de bunatati..  Pentru inceput.. al' mare cu berea curata cartofii, adik mai mult ii freaca asa de cutit..  Si clar avea spor ca stia ce-l asteapta... adik o tava plina cu asa ceva...



























Notati asa: 2 kg de cartofi noi, curatati, spalati, taiati grav cu cutitul, adik in bucati mari ca sa scapati repede ;)) Ii puneti in wok peste 100 ml ulei putin incins (da, clar incap toti cartofii aia daca aveti un wok d'ala mare ).. La pas taiati un ardei iute verde (ofc, aruncati samburii daca nu vreti sa moara cineva), il feliati subtire si apoi il aruncati peste cartofii din wok. Invartiti acolo de zor, turnati si 1 lingura miere de albine si timp de 15 minute amestecati cartofii pe foc (la foc iute ofc).


Aveti grija doar sa-i ametiti in baita aia de ulei si nicidecum sa-i prajiti.. Oricum, n-au nici o sansa la cat de mari sunt taiati... si clar va recomand sa-i taiati intocmai asa..  Turnati dupa alea 15 minute - 125 ml bors de putina, 125 ml vin alb (eu am folosit o Feteasca Regala), presarati o lingurita plina cu sare grunjoasa si mai amestecati cartofii inca 5 minute.



Intre timp dati drumul la cuptor.. ca sa-l aveti suficient de incins cand, dupa alea 20 minute de stat pe foc, turnati cartofii cu pricina si tot sosul din wok intr-o tava. Mai puneti acolo 2 pumni de prune uscate, o capatana de usturoi - nedecojita, doar segmentati cateii de usturoi care o formeaza, o lingura cu untura - intinsa asa pe alocuri (daca n-aveti o Lidia puteti folosi untul), aruncati si vreo 10 bobite cu piper, (sincer v-as recomanda sa nu le mancati pe astea cand e gata mancarea, si atunci mai bine puneti un praf de piper), amestecati putin ingredientele in tava, acoperiti-o cu folie de aluminiu si dati-o la cuptor pentru 30 minute...


Dupa 15 minute dati folia jos si lasati cartofii asa goi pentru o sesiune de inca 15 minute de bronzare... Temperatura ... 190 - 210 grade .. impartita frateste pentru timpii mentionati anterior.. si gata !




Et voila... cartofi noi blagosloviti cu arome...   what can be more sexy??



Sa aveti pofta !!


18 mai 2011

Pentru mamaligaru' din tine.. soufflé

"M-am nascut in masina".. parca era o vorba nu?? atunci cand te crezi the best sofer ever .. So, asa ma simt si eu :)) sometimes ofc... dar cred ca mi se trage doar de la.. "m-am nascut in masina??" ...nu musai de la cel mai tare sofer.. Ideea e ca soferesc zdravan de bine, gen.. ma bag tare in trafic, accelerez frenetic, tai fatza unora, primesc clacxoane.. dar asta e de bine, nu?? Sunt valabila.. asta e clar.. merg blana pe autostrada, cu 220 luat pe radar . deci e cert :)) La parcare insa.. am o dilema frate..  Nevoie mare sa-i scriu lui Oprescu cu o saptamana inainte de a iesi in trafic...sa scoata bordurile. Dar nu pe toate... ci doar acolo unde eu si cu masina mea trebuie sa ne parcam si musai sa-mi faca loc ridicand doar 2 - 3 masini din jur..  ce ziceti, cer prea mult?? :) Dar ma descurc si fara aprobare... strig Ajutor... ma dau jos in mijlocul strazii si chiar daca-i blochez pe restul.. asta-i viata.. cerul e roz si pamantul albastru... unul tot vine sa-mi miste masina. Altfel o sa-i para rau primarului...ca eu chiar daca ma feresc.. tot o iau.. bordura mai... Ieri conduceam lejer spre casa, ofc dupa help-ul cu pricina de dimineata .. si in fine, tai eu fata unuia cu o super masina, a mea fiind prin comparatie o mini jucarie....si s-a ofticat omu' .. pai daca aveam loc.. Sunt eu de vina? Eu asa am invatat la scoala de soferi.. daca poti, te bagi cu tupeu... :))  invatatura asta a expirat cumva??  Ca eu am primit-o cu dare de seama si mi-am mulat-o rau de bine-n talpa..  Revin la omu' ofticat pe soarta....   S-a deranjat rau de tot..  m-a claxonat apoi, mi-a taiat fata, am dansat amandoi schematic pe benzi .. noroc ca eu, la un moment dat, am virat dreapta spre casa si el s-a tot dus.. si dus a fost... Dar, e un mare dar ofc !... La inceputurile blogoslovirilor cu pricina.. mi-a zis ca-s mamaliga... Pai bine mah, ce ai tu cu minunatia asa?? Deci clar, trivial pentru puterea mea de perceptie. O jignire prea brutala pentru sufletul meu de mamaligar.. Si culmea, ca pe cand tot dansam pe benzi.. poate poate ajung pe primul loc si iau coronita, ma tot gandeam la mamaliga si mi s-a facut o poftaaaaa... moooamaa.. rau de tot... Mi-o imaginam asa cu o nuca de unt curgatoare, niste rauri de smantana si musai niste branza buna.. Si m-am trezit brusc la un moment dat, la fix cand imaginatia mea tocmai o luase razna, iar eu ma vedem c-un Hammer cat casa si el cu o zdeantza de masina...!! So.. oi fi eu mamaliga... dar cum v-am zis mai sus ... eu inca mai cred ca-s valabila.. :)) (don't slap my face :))  asa ca azi .. sunt un veritabil soufflé mamaligar...!!
























Totul incepe cam asa.. faci o mamaliga cat te duce si cum te duce mintea stomacului.. apoi bagi cat intra cu niste branza sarata si o smantana d'aia grasa... apoi clar iti mai ramane mamaliga.. ca pe mine m-a dus mintea aia mult... :)) si mi-a ramas fix 380 grame mamaliga preparata  (nu foarte tare, de s-o tai cu ata.. potrivita)..
Deci, pregatesti 380 grame mamaliga, 260 g urda d'aia buna (faramitata si adapostita intr-un borcan impreuna cu un drob de sare), 220 grame smantana, 2 oua.. batute separat.... si faci asa...



Intr-un vas pui mamaliga, urda, cele 2 galbenusuri, smantana si zdrobesti totul cu instrumentul pentru pasat cartofi.



Separat mixexi cele 2 albusuri si le adaugi amestecand lejer cu lingura.. Nu pui sare deloc ca vorbim de urda si e destul de sarata (adica eu la cata saratura mananc, nu mi-a cerut papila sare... dar in fine, gusti si adaugi daca e nevoie) .. Apoi ungi cu unt 2 tavite cu diametru de 15 cm si inaltime de 5 cm,  pui compozitia in ele, presari niste cascaval ras deasupra si le dai la cuptor.



15 minute la 180 grade si 10 minute - 200 grade, pe ultima suta 5 minute la 220 grade.. hai ca nu-i greu.. Stai tzapan langa cuptor ca urmeaza sa scoti minunatia asta pe care-mi permit s-o numesc soufflé... Este exceptional... si frige rau.. asa ca fi atent sa nu-ti ia si tie limba foc. :) Nu-l potrivi cu alte chestii inauntru... ca se simte asa de bine singur, iar tu vei fi pe cinste binecuvantat cu un soufflé de mamaliga ...absolut minunat !



Sa aveti pofta !!


31 martie 2011

Tocana cu mazare, cartofi si carnati

De fiecare data cand pregatesc mancarea asta imi declar amorul pentru wok sau, pana mai acum un an, pentru tigaia mare de teflon. Si musai each time, port o negociere apriga cu ratiunea, la modul "da-ti deoparte conceptul de light, ca nu-i tasty deloc fara niste prajeala in iubitul wok"... Moooamma si ce lupte duc, cu dreapta dau wok-ul de pe foc si cu stanga-l pun la loc... Apoi intervine vocea interioara a lui M (a se citi: ii sticlesc ochii cu gandul la felul asta de tocana).  K, acum c-am stabilit detaliile neapetisante, trec la reteta buclucasa, care e absolut delicioasa, tinand cont ca-i totusi un capriciu stafi.. 
So, se curata vreo 6 cartofi big size, se taie in bucati mari si se arunca in wok-ul incins cu ulei de fleur du soleil si 'celalalt ulei'. Intre timp se taie marunt o ceapa mare ( in fine, o taiati voi, bat-o vina, ca nu se taie singura nici implorata ) si se amesteca in cartofii din wok. Cu un praf de sare se pudreaza amestecul si musai rotocoale prin tigaie, timp de 10 -15 minute la foc potrivit.... ca doar nu facem aici cartofi prajiti... doar ii calim, cat sa-i patrunda aromele uleiului incins..


Era sa uit the most important part.. Aromele alea din ulei sunt blagoslovite de vreo 10 carnati subtiri, taiati pe din 3, musai picanti si plini de arome, prajiti anterior... V-am zis io ca duc o lupta cu ratiunea... de regula ii pun la cuptor, dar nu si acum....



Deci, dupa alea 15 minute de invartit prin cartofii si ceapa din wok...ii rasturnam intr-o cratita, si-i innecam in suficienta apa cat sa nu mai poata scoate capu la suprafata. Cam 10 minute le sunt suficiente; apoi turnam o lingura cu bulion, o cutie cu mazare de 450 g (Bonduelle folosesc eu - prefiarta), carnatii prajiti anterior, 2 catei de usturoi taiati marunt, sare dupa gust, niste firicele bune de cimbru si unele de marar. Ocrotim tocana cu un capac si peste 3-4 minute dam stingerea.























Inca doi - trei cuvinte si mi-am pus lacat la taste:
 tocana asta, chiar daca-i tocana, e o super tocana ! :))

25 februarie 2011

Cartofi taranesti si carnati la cuptor

Cand ajungi acasa dupa o zi de munca si un examen pentru 'bac", si esti intampinata de intrebari indecente gen "noi ce mancam azi?" ti se afiseaza pe 'ecran' o singura varianta de raspuns: Nimit !! (quote Edi), apoi treci la aparate /// sau NU.
Desi tot din categoria "capriciu stafidit", mancarea asta striga singura: eat me !!

E super usor de facut si yammmy. Taiati in bucati mari vreo 6 cartofi - big size, pe care ii puneti in wok la rumenit, cu putin ulei de masline, impreuna cu 10 prune uscate si 1 mana cu stafide aurii,  pentru vreo 7 - 8 minute, timp in care va plimbati cu lingura p-acolo.


Apoi adaugati cateva bucati de carnati copti (de casa, am pus eu - meritele i le atribui mamei soacre) -  cantitatea e apreciabila in functie de gradul de hamesire,  100 ml vin alb, 100 ml apa, 4 catei de usturoi, busuioc proaspat tocat marunt, sare si piper dupa gust. 


Amestecati totul, sa se intrepatrunda aromele, mai puneti 2 linguri cu bulion, inca o tura cu lingura prin wok si turnati totul intr-un vas, pe care il dati la cuptor pentru 25 minute la 170 grade cu o folie de aluminiu peste, si inca 10 minute fara acoperis.  Apoi casti gura la TV si astepti..


Si dupa ce-au executat prunele scufundari la mica adancime si tratamente complementare, tocmai bune pentru a stinge focul sufletului hamesit, raspundeti la indecenta cu o portie de cartofi taranesti la cuptor, prune scaldate-n vin si ierburi aromatice...... blink ;)

Sa aveti pofta !

16 februarie 2011

Cartofi la cuptor cu ceva...

Our minds must be fed.... si dupa deliciul de ieri, simteam nevoia de ceva mai putin insemnat, usor de facut, dar yammy... Si chinuindu-ma sa impac si capra si varza, nu ma intrebati 'cine e ... care', mi-am folosit neuronul care tocmai se desfatase cu o tableta de cioco si mi-a venit ideea... cartofi la cuptor. Helllooou... mi-am zis, eschivata de simplitatea cu care-mi hranesc capriciile... no chocolate for u, from now on...
Asa ca speriata de limitele ce mi le impun, am dat iama prin frigider si am tot scos...
Am incadrat cartofii, pudrati cu sare (vreo 5 - 6 la numar, feliati) intr-o tava de tort :)))  bine unsa cu unt. 


A urmat un rand de bacon, altul cu ciuperci taiate marunt si rondele de rosii. Am turnat 100 ml vin alb, 2 linguri cu ulei, un praf de sare si piper, am pus o folie de aluminiu peste si am dat tava la cuptor pentru 45 minute, la 160 grade.  


Dupa minutele astea, timp in care-mi semnalam ca pot mai mult de atat, am premiat amestecul cu niste linguri cu smantana si fara folia de aluminiu, am pus iar tava in cuptor pentru 15 minute.
S-au bucurat toti 'pretenii' din vecinatatea aluia indopat cu ciocolata degeaba... Am asezat portiile pe niste foi de salata, am presarat putin marar uscat deasupra si mi-am zis ... va tenteaza dragilor? (cu neuronii vorbeam ofc :)). Restul, stiu ca sunteti speriati de 'capriciile mele'.... si de faptul ca mai vorbesc singura sometimes :)))



Oricum.. primesc iar ciocolata !! <  chiar si pentru capriciul asta stafidit??? - veti spune >.. 
DA!  Pentru ca e yammy, yammmy !!!