15 ianuarie 2011

Cozonac cu rahat si ciocolata

Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la vremea adolescentei mele, din preajma sarbatorilor de iarna, parca ma apuca asa o febra musculara, numai gandindu-ma la vasul ala mare, pe care musai trebuia sa-l mentin neclintit, cat timp scumpa mea mama, framanta de zor aluatul asteptatului cozonac, de Craciun..Si, Doamne, ce-mi mai placea mirosul ala din bucatarie....chiar daca stropii de roua curgeau pe fruntile amandurora, de la caldura nebuna ce era prin camera..Nimeni nu avea voie sa intre, sau eu sa scap de acolo, decat cu drept de parola. Si-n fiece an, imi promiteam ca-i ultima data cand mai stau sa tin nenorocirea aia de vas urias. Dar nu stiu cum de facea mama, de ma determina, cu fara prea mari rugaminti, sa o ajut...A da, asteptam cadourile de Craciun....hmm, ce pacaleala...
In fine, au trecut vreo 12 ani de cand n-am mai tinut vasul cu pricina :))), pana cand, anul trecut de sarbatori, am primit de la o buna prietena, Antoaneta, o reteta ce mi-a inclinat devotamentul privind ideea ca "Eu nu voi face in vecii vecilor cozonaci!!!". Simplu ca buna ziua, am primit argumente puternice si chiar asa s-a dovedit a fi..

Ideea centrala a retetei:  musai sa fie respectata. Nici un gram in plus sau minus...decat atunci cand ne jucam cu umplutura...aici intervin gusturile fiecaruia.
Reteta se imparte in doua etape. Daca incepeti sa o pregatiti la 6 dimineata, o continuati exact peste 12 ore.
Deci partea 1:
Puneti intr-un vas, cu grija si incredere 3 oua intregi, 300 g zahar, 50 g drojdie proaspata, 500 ml lapte. (toate la temperatura camerei). Amestecati ingredientele in ordinea mai sus mentionata si dupa ce ati adaugat si laptele, continuati sa invartiti lingura de lemn in vas, pana nu mai simtiti ca va deranjeaza zaharul la mana.. know what i mean....Pentru etapa asta puteti folosi mixerul.. asta e un later edit (merge struna cu mixerul). Asa ar trebui sa arate compozitia.
Puneti vasul neacoperit intr-un loc ferit de curent si lasati-l pentru 12 ore singur ;)

 Am facut reteta asta de 3 ori pana acum, si va spun cu, convingere, ca asa trebuie sa arate dupa 12 ore. Dezamagitor nu? Asa am zis si eu prima data...Ma gandeam ca daca tot sta 12 ore cu drojdia aia in ea, o sa treaca de gura vasului :)) dar nici pomeneala.
In schimb se aude o sfaraiala de la drojdie. Daca auziti asta...sunt artificii-n cinstea voastra ..sunteti pe jumatate premianti..Ati reusit sa ajungeti la faza 2...

Mirodenii: Dati pe razatoare o lamaie si o portocala. Optional puteti turna in zama aia cu bulbuci de drojdie, o esenta de vanilie sau rom..., 'care cum doreste...eu am pus rom...;)

Faza 2:
Presarati mirodeniile in amestecul de la faza 1 si adaugati 150 ml ulei si aproximativ 1 kg  - 1,1 kg faina.. Dar nu va grabiti sa trantiti faina acolo, asa toata, ca sa scapati repede de griji.. O fi ea usor de facut, dar totusi necesita putina rabdare. Promit ca veti scapa din asta fara febra musculara, fara roua pe fata, si fara esecuri..(daca respectati cu strictete reteta). Compozitia are o structura destul de moale, asa cum va arat in vulcano-aluatul de mai jos...Nu trebuie sa framantati, ci doar trantiti aluatul cu ciuda-n vas, ca sa se aereze, macar vreo 10 minute... si-i gataaa... Daca aveti tupeu s-o aerati mai mult de 10 minute, hai sa zicem 15, sa nu va cada mana doar gandindu-va la operatiunea asta...de aluato-karate-n vas,...o sa iasa si mai grozav si pufos.. si lasati-l cam o ora la crescut intr-un vas mare, sa nu va treziti cu el la plimbare din vas.. .


Dupa ora aia urmeaza pregatirea propriu zisa a cozonacului. Aluatul nu se intinde cu sucitorul. N-aveti nici o sansa..e destul de moale. Ungeti-va cu ulei (pe maini, sa nu care cumva sa primesc critici ca v-ati uns pe haine si acum ma trageti la socoteala) si impartiti aluatu-n doua. Luati o bucata si intindeti-o pe masa de lucru, cu mainile. Intindeti aluatul aproape de capatul mesei. Ghidati-va dupa lungimea tavii de copt....sa aibe cat de cat aceeasi lungime. 
Umplutura.. Aici e o smecherie...
Umplutura originala se face din unt, nuci si zahar...pentru ce-i interesati lasa-ti o critica la subsol, sa caut prin foile a4 si sa va zic care-i cantitatea.. Dar eu o fac asa...simplu ca buna ziua..! Iau in mana niste nutela (multa) si o intind pe aluat. Presar niste nuci (daca am. de data asta n-am avut) si musai rahat.
Smecheria sta in acel "musai".  Odata, cand nu eram la mine acasa si nu puteam face ce-si dorea muschiuletul meu, am fost nevoita sa pun stafide si fiindca sunt putin acrisoare, nu mi-a placut deloc gustul.
Asa ca sfatul meu e sa faceti macar prima data cu rahat, nuca si ciocolata, ca sa fiti ocupantii locului I si sa evitati orice dezamagire.
 Dupa ce-l imbracati cu toate cele, rulati aluatul spre marginea mesei si in trantiti direct in tava (peste care ati pus o foaie de copt, putin ulei si un praf faina) pe care o tineti la marginea mesei (va ajuta musai cineva la operatiunea asta) .

Machiate astfel, lasati-le 1 ora sa-si faca somnul de frumusete... pe calorifer (daca-i ianuarie si aveti caldura-n casa) ..asa am facut eu..si cred ca le-am lasat chiar mai putin de o ora...Daca nu-i ianuarie si nu aveti caldura lasati-le mai mult.. Am facut o data si cu dospitul in cuptorul incins.. e ok, dar se simte diferenta. Aluatul de cozonac e mai bun atunci cand creste de la sine putere, nu fortat. Am uitat sa fac poza dupa ce au crescut..dar in fine, va las pe voi sa va puneti imaginatia la contributie..sau sa experimentati..
Am incins cuptorul, ca sa le fie cald si bine..si le-am pus dupa ce-au crescut, pentru o ora si vreo 10 minute, la 170 -180 grade. (foc moderat) Cam asa le-am tinut eu....Dar initial, pentru 15 minute am fixat temperatura la 150 grade...si apoi am trecut pe 180.


Inainte sa puneti tavile la cuptor, ungeti cozonacii cu un amestec dintr-un ou si un stop de lapte (pentru luciu) si presarati din belsug zahar (eu am pus din cel brun)..

Avand reteta asta, poate sa vina si tata lui Mos Craciun cu toate darurile din lume...n-as mai tine vasul ala, pentru nimic in lume....Voila, repetitia atemporala de cozonac...
O minunatie..


Later update: 






Ciorbita de porc

Am pregatit o bucata de carne de porc, mai precis vreo 400 g.  Am cantarit-o cu gandul ca, if someone, o sa culmineze cu intrebarea ce-nseamna o bucatica, am sa dau din cap si-am sa zic ca nu stiu de-astea....  So, m-am gandit sa fac o ciorba.. Am pus vreo 2 l de apa si carnea taiata bucati, la fiert.  Nu i-am mai facut poze, va rog sa ma credeti pe cuvant. A fiert, asa, incet dar sigur. Am adunat spuma si-am aruncat prima apa, sa mai scapam de toxine, apoi am repus-o la fiert, la foc mic, aproape potrivit (v-ati lamurit, da?)...Dupa ora in care si-a facut de cap porcul prin oala, am curatat si taiat o ceapa potrivita, 2 morcovi, 2 cartofi, jumatate ardei rosu (are mai multa vitamina C) si niste telina.


Si le-am pus la fiert..Am presarat si un praf de leustean uscat in oala si mai mai sa-mi cedeze simturile..Ma innebuneste leusteanul asta..suntem in love de-o viata...si ne iubim mai mult ca-n prima zi.. Dupa ce-au fiert bine toate legumele, am pus cam 100 g de paste, tubulare am gasit eu..nu conteaza de care, dar n-as pune ever fidea, la porc..Apa trebuie adaugata, daca a mai scazut intre timp, cam vreo 2 l jumate aveam eu la finalul operatiunii..cu rigoarea completarii.
Cand am sporit consistenta ciorbei cu pastele, am turnat si un pahar de bors proaspat...si inca un firicel de leustean uscat.... Ce dezmat de arome era la mine in bucatarie...In fine, dupa ce mi-am revenit emotionat, pastele erau deja fierte (8 minute le-a trebuit si lor si mie). Am scos un polonic de ciorba intr-o farfurie si am pus fara mila 2 linguri mari de smantana de tara (grasa si frumoasa). Am amestecat bine si apoi am turnat zama in cratita, amestecand pentru 2 -3 secunde.


Am presarat si o legatura de patrunjel proaspat, tocat aproape marunt...si gataaa !..
Voila, ciorbita cu carne de porc ! :)


Later edit.. Sunt umflata-n pene de la prima lingurita de ciorba, din a doua portie, pe care a solicitat-o fi'miu pe la 23 noaptea..Si credeti-ma pe cuvant, ca-i tare mofturos... Asa ca ignor orice critica... nu vad, nu cunoasc, nu stiu de-astea....!! ;)))

14 ianuarie 2011

Tortul de Craciun 2010


Tortul asta l-am facut de Craciun. Trandafirii si fluturasii le-am facut din fondant (home made, revin cu reteta... e si aici o smecherie sa le stea aripile suspendate..) Reteta later .. ;) 

LATER EDIT !! ;) Si cum din later a fost mai deloc.. promit ca pana de Craciun o sa postez reteta unui tort absolut delicios menit sarbatorilor.. Dar pana atunci.. va propun aceasta tortura culinara..(click pe link) ... veti rupe gura targului cu ea.. parol !!




Spaghetti cu carnati

Nu sunt fan carbs (in afara de bombele care implica zahar), dar cum altii sunt pasionati de carbo si pikanterii...si nici mancarea nu-mi dadea afara din frigider (mi-a luat doar 2 minute sa reperez ingredientele disponibile), am decis ca, the only recipe pot incropi e pasta carbonara, sau un fel de. Din my memory, bacon-ul e King in reteta asta, dar cum n-aveam, am folosit cei 5 carnati semiafumati pe care-i vazusem cand am deschis frigiderul si 100 g de prosciutto.


First, am pus oala cu apa la fiert, cu nitzica sare si o picatura de ulei de masline...Si in timpul asta m-am apucat de taiat o ceapa mare si un ardei iute iute. Cand a inceput sa sfaraie uleiul in tigaie, am pus legumele la calit.


Cat s-au imprietenit ele cu uleiul, asa ca fetele, incet dar sigur, am taiat rondele carnaciorii si feliute prosciutto-ul si le-am tavalit prin tigaie.


Intre timp apa a fiert si am pus 400 g paste. 


Bucataria mirosea mult prea misto, ca sa ma opresc aici. Am adaugat in tigaie o foaie de dafin, asa pt putina aroma, niste firicele de piper negru si o lingurita rasa de sare, fiecare dupa gust, (pe asta o pusesem de la faza 1, calitul cepei). Putina boia iute ar fi fost pe gustul meu, dar cum nu-mi ling eu boticul de data asta, am zis pas, desi-mi tremura mana pe plic..
Si peste toata sfaraiala aia am turnat 200 g de smantana grasa si o manutza mica de patrunjel uscat.


Ma astepta gata trecut prin razatoare, cascavalul, si patrunjelul proaspat, tocat marunt. N-am mai adaugat ou, (se poate adauga 1 ou sau 2 chiar pentru cantitatea asta de paste, batute spuma se amesteca in pastele gata fierte) ca era deja prea tarziu si n-am mai vrut sa asezonez ficatul cuiva cu niste bombe-n plus.
Cand a sunat the bell door, aveam farfuria pregatita si langa, 2 pahare de vin alb sec...unul pentru mine ofc.


O papica gustoasa si usor de preparat  ...daca-i pasa cuiva..;)

13 ianuarie 2011

Crispy cake cu branza

Printre paginile rasfoite dintr-o carte veche de bucate si niste foi A4 imprimate cu retete fel de fel, am realizat ca n-am chiar 15 linguri de faina si 2 cani ochi cu zahar (imi blocasem privirea spre o reteta cu branza), asa ca m-am decis sa-mi incerc norocul si sa-mi testez experienta ( hic! ) cu ce gasesc prin bucatarie. Si am purces la treaba, cu gandul sa nu zic nimanui ca-i my own recipe. Criticul meu e reticent la tot ce-i nou si netiparit ..si cum eu ma dau in vant dupa “…e grozava…de unde ai luat reteta? …”. Abia atunci zic, e a mea, veve, e a mea…si dorm linistita noaptea, c-am nimerit-o si p-asta.

Stiu, stiu...nu se cade sa-mi fac blog cu dulcegarii si eu sa n-am nici 15 linguri de faina. O sa-mi fac mea culpa si o sa va delectez sau nu privirea si papilele gustative, cu o repetitie, atemporala, de cozonaci care mi-au rapit, de Craciun, faina...
O sa termin cu aberatiile astea, dar o sa revin cu altele, later edit..is a promise..
Am pus asa, vreo 4 oua si 5 linguri de zahar. Pusesem initial 2 oua proaspete de tara, si cand am inceput batalia cu mixerul mi-am dat seama ca-i prea putina spuma... si daca-i bal, bal sa fie ..asa c-am mai pus 2.


Bineinteles albusurile batute spuma, apoi am adaugat zaharul si am continuat operatiunea.


Later, dupa ce si-a incercat si fi'miu abilitatile si a devenit best friend cu mixerul, am adaugat galbenusurile batute in prealabil cu 5 linguri ulei. Am bulbucit spuma cu 500 g branza proaspata de vaca, un pumn de stafide imbatate, subtire, in esenta de lamaie + zeama de la o jumatate de lamaie si coaja jumatatii...si am amestecat compozitia..


Separat am adaugat in 10 linguri de faina - un plic de praf de copt stins in otet. Si inainte sa o adaug pe toata in compozitie, am impestritat o ploaie de stele, hic, din 5 linguri rase de malai si o lingura de miere...


Apoi preferata mea, menta verde si-a gasit un loc pe cinste in cake-ul asta (desi numai verde nu era ea, la plic...in fine, alta poveste cu menta verde si proaspata) si 3 linguri ochi cu dulceata de pere, mere, gutui si menta verde si proaspta ;)),  home made.. cu ceva timp in urma...



Am turnat in ploaie faina, am amestecat cu incredere, incurajata fiind de mirosul de lamaie si menta...apoi am turnat-o intr-o forma rotunda si am asezat-o cu grija in cuptorul in prealabil incalzit la 170 grade pentru 45 - 50 minute, testul cu scobitoarea.


Am taiat-o ca pe tort, desi e de preferat feliute mai subtirele. Initial n-am stiut cum s-o numesc, dar gandindu-ma la buni, care zicea de mamaliga ca-i crocanta, ( cand iti trosneste malaiul printre dinti ) am zis ca-i cea mai potrivita denumire...Voila my recipe. Si cum era tarziu aseara, vreo 23 cand o scosesem din cuptor, mi-am rasfatat, de dimi, papilele gustative cu un crispy cake cu lemon si menta verde...si un pahar cu lapte..


Later edit: Am primit critica aseara; cineva nu s-a putut abtine si a cedat mirosului de verde ..asa ca puteti sa ma credeti pe cuvant, sau mai bine zis..."e grozava!...de unde ai reteta?."..
 Niciodata n-am inteles rostul intrebarii, ca nu l-am vazut ever prin bucatarie, incercand sa incropeasca ceva, decat cu farfuria-n brate, indopandu-se, hic, servind masa, sorry, or not...