Cunoasteti filmele alea annoyingly stupid, in care ea se trezeste intr-o dimineata, se impiedica de tocul usii ce da inspre balcon, tocmai cand isi dorea sa se imbete cu mireasma florilor de cires care-i invadeaza camera si cade in gol, peste balustrada?? In fine, noroc ca sta la parter si atunci e doar intinsa peste un musuroi de furnici.. si mai trage un pui de somn, pe pamantul rece, ca de n-are nici o treaba?? Ofc, e o idee mai mult decat stupida, dar o chestiune plina de peripetii mi s-a intamplat mie ieri.
Cu o saptamana in urma, Roxana de la GolinHarris mi-a lansat invitatia unei seri memorabile alaturi de Electrolux si doi dintre my fellow foodbloggers, pe care ma bucur enorm ca am avut placerea sa-i cunosc in person.. Gurmandino si Blog culinar, respectiv Andreea si Bogdan.
Cu o saptamana in urma, Roxana de la GolinHarris mi-a lansat invitatia unei seri memorabile alaturi de Electrolux si doi dintre my fellow foodbloggers, pe care ma bucur enorm ca am avut placerea sa-i cunosc in person.. Gurmandino si Blog culinar, respectiv Andreea si Bogdan.
So, ieri dimineata inainte sa plec catre job, ca sa nu-l trezesc pe Eduard, am calcat pe o jucarie, o chestiune inevitabila ce mi se intampla aproape in fiecare zi, dar parca de data asta am resimtit si mai mult intepatura in talpa, mai ales ca am virat cu genunchiul in perete si mi l-am julit :)) Cand sa ies din casa, n-am vazut bicla ancorata pe parchet langa iesire, am deschis usa, si barata fiind de roata am intrat fix cu capu-n usa :)) Eh.. mare branza-mi zic.. doua ceasuri rele au trecut :))
In fine, pe la pranz ma suna Roxana sa-mi spuna ca nu a gasit lapte evaporat pentru tortul meu de ciocolata, fiind chiar intrebata daca este de la camera ascunsa :)) Hmm.. al treilea ceas, si cu gandul asta incercand sa-mi alin emotiile imi zic.. ok.. improvizez :))
La 17.30 fug repede repede cu metroaiele spre casa, Eduard doarme .. wtf?? in a good way evident, dar parca acum imi doream altfel.. Ii trag blugii pe el in somn, il vad cum deschide un ochi si ma priveste lung.. moomm.. what's wrong with you? .. si-ncerc sa-i explic :)) cum vom cunoaste o super echipa si doi dintre pasionatii de papa taaare buna, iar eu voi pregati un desert cu ciocolata .. si s-a trezit :))
Ora 18 plecam spre Club Cortina in Corbeanca.. Pe drum, aglomeratie mare, si cand zic mare, va rog sa ma credeti pe cuvant.. Undeva pe la Unirii ni se blocheaza calea si eu incep sa ma rog la totii sfintii sa-si trimita Dumnezeu unealta si sa desparta alaiul de masini cum a despartit Moise Marea :)) Nici gand, cred ca era ocupat, evident cu probleme mult mai importante decat ale mele, asa c-am mai prins vreo 10 stopuri mergand ca melcul...:)) Dar nu m-am pierdut :)) m-am gandit, ce putea sa mearga mai prost de atat ?? :))
Intr-o fractiune de secunda mi-am dat seama ca neavand laptele ala evaporat (care din pacate nu ne este chiar la indemana), trebuie sa improvizez tortul.. si atunci m-a bufnit deja rasul :)) Asa ca i-am transmis lui Eduard mesajul... " sa nu-mi sabotezi operatiunea !!! doar cand iti fac un blink cu ochiul, imi faci o piedica lunga, cad, ma scot si restul se ling pe botic de tort !!! :))"
Intr-un final am ajuns, nu stiu cum, dar chiar in timp util. Am fost intampinati de D-na Carmen Georgescu - marketing manager Electrolux, Roxana, Alexandra si Livia de la Golin Harris.. cu multa voie buna, ospitalitate, intr-o atmosfera pe masura si o locatie absolut minunata.. N-am fost acolo ever, era prima data cand am calcat pragul Clubului, dar sigur daca as putea da timpul inapoi acolo mi-as face petrecerea de nunta.. :)) so.. you can think about it ..
Totul era pregatit, doar sa ne apucam de treaba.. Ne-am tras sufletul, ne-am pus sortul si am trecut la cratita ! Andreea a inceput sa pregateasca mini tarte cu ton si mozzarella, Bogdan risotto cu creveti, iar eu tortul de ciocolata.
Fiind pe taram total necunoscut, am primit sprijinul necesar pentru a porni si manui plita cu inductie. Arata foarte fancy, se curata tare repede, chiar si cu un prosopel de hartie si fara nici o grija ca te arzi, pentru ca plita aia sexy cu inductie nu incalzeste in jurul ei, ci doar sub vas... (nu stiam asta pana ieri ). Si chiar daca plita e pornita, in momentul in care simte lipsa vasului intra imediat intr-un stand by de cateva secunde, dupa care se inchide, daca nu pui vasul la locul cu pricina in timp util, cat sa se reaprinda singura. Sincera sa fiu am comis-o de cateva ori, am luat cratita, dar nu m-a deranjat faptul ca trebuia sa o reaprind. Pentru ca are o smecherie tare cool: aprinderea se face digital, pe trepte de intensitate.... ce m-a dus cu gandul la o armonioasa miscare cu aratatorul pe claviatura unui pian ;), iar timpul in care apa clocoteste intr-un perfect vibrato este extrem de scurt !! So, am lansat o soapta catre M... c-asa plita smechera as vrea si eu :)) Oricum, eu am notat-o pe wish list-ul meu.. :)
Ma simteam ca la bordul unei nave in fata acestui cuptor...Ca cuptorul meu d'acasa n-arata deloc la fel (am omis virgula in mod expres ! )
Ofc, daca va intrebati cum pot sa-mi tin copilul de la 19 spre 24 la party :)) nu am decat o scuza: s-a simtit taare bine si nu se mai dadea plecat... Roxana, Alexandra si Livia, trei dre taare dragute mi-au fost de un real folos... sa nu mai zic de adorabila d-na Georgescu, care pentru Eduard era Carmeeenn.. Carmeeenn :)) si chiar daca ii faceam lui Eduard blink-ul de care va vorbeam mai sus.. cred ca trebuia sa-mi pun singura piedica (ufff,, bine ca n-a fost necesar :)) ca el era oricum plecat la piscina cu fetele :))
My fellow bloggers, au fost taare draguti si m-au asteptat pana am scos si eu namila mea de tort de la cuptor.... apoi ne-am asezat la masa... stiu io pe unu mic fara rabdare...
Aperitivul Andreei.. mini tartele cu ton si mozzarella.. o combinatie familiara mie (branzeturi cu ton) de pe vremea cand ma dadeam in vand dupa diete :)) Acum foietajul si-a facut perfect simtita prezenta, fiind blatul pentru cireasa de pe tort... valul de mozzarella :).. lovely !
Bogdan a fost exemplu meu pentru M... asa da !! :))... Eu una sunt topita dupa creveti, iar Bogdan a reusit sa-i puna in evidenta pe un pat - perfect aromat - de risotto.. ! Acu' astept ! Sper ca M. sa treaca de la nivelul de clatite si sa incropeasca macar un risotto... sau fie vorba intre noi macar 1 kg de creveti trasi la tigaie in niste nuci de unt, aromati cu putin otet balsamic, sos de soia si zahar brun .. hmm... imi ploua in gura si pentru asta numai Bogdan e de vina.. ! :)
Ideea mea initiala era un minunat Mississippi Mud Cake - tortul meu preferat, dar m-am mulat pe situatie si a intrat in scena doar blatul de Mississippi (cafea, multa ciocolata, whisky, nuca de cocos, etc) apoi o crema de ciocolata cu nuci si la final un acoperis de stuf - i-as zice - din frisca dulce cu aroma finuta de lamaie, plus trandafirasii din martipan :))
Chestia e ca io, vazandu-ma cu atata material la indemana (ma refer si la ingredientele de crema pe care trebuia sa le valorific cumva) mi-am zis sa nu fie risipa in vant si daca mananca 10 guri, mai pot manca inca 10 ..asa c-am facut-o lata cu-n tort de.. sa nu exagerez.. 25 pe 35? .. N-am prea avut timp sa-l ornez, dar zic eu ca n-a fost bai.. Mai grav e ca nu ma pot lauda singura :)), dar ma roade daca nu-l citez pe Bogdan..."Tortul a fost foarte bun, imi aduce aminte de un gust din copilarie".. so, reteta vine curand.. :))..
Una peste alta, partea cea mai faina a serii a fost cina in sine, cand ne-am delectat cu toate minunatiile astea, intr-o companie atat de agreabila si prietenoasa... d'asta nici nu-i de mirare ca nu ne mai dadeam dusi spre casa :)) Nu pot decat sa le multumesc tuturor pentru a lovely dinner, indeosebi celor care si-au dat silinta ca totul sa iasa perfect la cooking session-ul nostru si sanzienelor dintr-o zi de "24.09" care, banuiesc eu, m-au blagoslovit cu acest moment :)) Si uite asa m-am suit p'o sa si v-am spus povestea asa !! :))
La 17.30 fug repede repede cu metroaiele spre casa, Eduard doarme .. wtf?? in a good way evident, dar parca acum imi doream altfel.. Ii trag blugii pe el in somn, il vad cum deschide un ochi si ma priveste lung.. moomm.. what's wrong with you? .. si-ncerc sa-i explic :)) cum vom cunoaste o super echipa si doi dintre pasionatii de papa taaare buna, iar eu voi pregati un desert cu ciocolata .. si s-a trezit :))
Ora 18 plecam spre Club Cortina in Corbeanca.. Pe drum, aglomeratie mare, si cand zic mare, va rog sa ma credeti pe cuvant.. Undeva pe la Unirii ni se blocheaza calea si eu incep sa ma rog la totii sfintii sa-si trimita Dumnezeu unealta si sa desparta alaiul de masini cum a despartit Moise Marea :)) Nici gand, cred ca era ocupat, evident cu probleme mult mai importante decat ale mele, asa c-am mai prins vreo 10 stopuri mergand ca melcul...:)) Dar nu m-am pierdut :)) m-am gandit, ce putea sa mearga mai prost de atat ?? :))
Intr-o fractiune de secunda mi-am dat seama ca neavand laptele ala evaporat (care din pacate nu ne este chiar la indemana), trebuie sa improvizez tortul.. si atunci m-a bufnit deja rasul :)) Asa ca i-am transmis lui Eduard mesajul... " sa nu-mi sabotezi operatiunea !!! doar cand iti fac un blink cu ochiul, imi faci o piedica lunga, cad, ma scot si restul se ling pe botic de tort !!! :))"
Intr-un final am ajuns, nu stiu cum, dar chiar in timp util. Am fost intampinati de D-na Carmen Georgescu - marketing manager Electrolux, Roxana, Alexandra si Livia de la Golin Harris.. cu multa voie buna, ospitalitate, intr-o atmosfera pe masura si o locatie absolut minunata.. N-am fost acolo ever, era prima data cand am calcat pragul Clubului, dar sigur daca as putea da timpul inapoi acolo mi-as face petrecerea de nunta.. :)) so.. you can think about it ..
Totul era pregatit, doar sa ne apucam de treaba.. Ne-am tras sufletul, ne-am pus sortul si am trecut la cratita ! Andreea a inceput sa pregateasca mini tarte cu ton si mozzarella, Bogdan risotto cu creveti, iar eu tortul de ciocolata.
Acu' sa ma scuzati ca sunt intr-o hlizeala permanenta ... dar asa sunt eu.. :)) cand bucataresc..
Si ofc, am si eu momentele mele de seriozitate maxima :))
Ma simteam ca la bordul unei nave in fata acestui cuptor...Ca cuptorul meu d'acasa n-arata deloc la fel (am omis virgula in mod expres ! )
Ofc, daca va intrebati cum pot sa-mi tin copilul de la 19 spre 24 la party :)) nu am decat o scuza: s-a simtit taare bine si nu se mai dadea plecat... Roxana, Alexandra si Livia, trei dre taare dragute mi-au fost de un real folos... sa nu mai zic de adorabila d-na Georgescu, care pentru Eduard era Carmeeenn.. Carmeeenn :)) si chiar daca ii faceam lui Eduard blink-ul de care va vorbeam mai sus.. cred ca trebuia sa-mi pun singura piedica (ufff,, bine ca n-a fost necesar :)) ca el era oricum plecat la piscina cu fetele :))
My fellow bloggers, au fost taare draguti si m-au asteptat pana am scos si eu namila mea de tort de la cuptor.... apoi ne-am asezat la masa... stiu io pe unu mic fara rabdare...
Aperitivul Andreei.. mini tartele cu ton si mozzarella.. o combinatie familiara mie (branzeturi cu ton) de pe vremea cand ma dadeam in vand dupa diete :)) Acum foietajul si-a facut perfect simtita prezenta, fiind blatul pentru cireasa de pe tort... valul de mozzarella :).. lovely !
Bogdan a fost exemplu meu pentru M... asa da !! :))... Eu una sunt topita dupa creveti, iar Bogdan a reusit sa-i puna in evidenta pe un pat - perfect aromat - de risotto.. ! Acu' astept ! Sper ca M. sa treaca de la nivelul de clatite si sa incropeasca macar un risotto... sau fie vorba intre noi macar 1 kg de creveti trasi la tigaie in niste nuci de unt, aromati cu putin otet balsamic, sos de soia si zahar brun .. hmm... imi ploua in gura si pentru asta numai Bogdan e de vina.. ! :)
Ideea mea initiala era un minunat Mississippi Mud Cake - tortul meu preferat, dar m-am mulat pe situatie si a intrat in scena doar blatul de Mississippi (cafea, multa ciocolata, whisky, nuca de cocos, etc) apoi o crema de ciocolata cu nuci si la final un acoperis de stuf - i-as zice - din frisca dulce cu aroma finuta de lamaie, plus trandafirasii din martipan :))
Chestia e ca io, vazandu-ma cu atata material la indemana (ma refer si la ingredientele de crema pe care trebuia sa le valorific cumva) mi-am zis sa nu fie risipa in vant si daca mananca 10 guri, mai pot manca inca 10 ..asa c-am facut-o lata cu-n tort de.. sa nu exagerez.. 25 pe 35? .. N-am prea avut timp sa-l ornez, dar zic eu ca n-a fost bai.. Mai grav e ca nu ma pot lauda singura :)), dar ma roade daca nu-l citez pe Bogdan..."Tortul a fost foarte bun, imi aduce aminte de un gust din copilarie".. so, reteta vine curand.. :))..
Una peste alta, partea cea mai faina a serii a fost cina in sine, cand ne-am delectat cu toate minunatiile astea, intr-o companie atat de agreabila si prietenoasa... d'asta nici nu-i de mirare ca nu ne mai dadeam dusi spre casa :)) Nu pot decat sa le multumesc tuturor pentru a lovely dinner, indeosebi celor care si-au dat silinta ca totul sa iasa perfect la cooking session-ul nostru si sanzienelor dintr-o zi de "24.09" care, banuiesc eu, m-au blagoslovit cu acest moment :)) Si uite asa m-am suit p'o sa si v-am spus povestea asa !! :))
