Tarta cu mascarpone si capsune

Nu mereu am un ranjet usor tamp pe buze si nu intotdeauna imi scriu degetele singure textul. Asa ca de data asta o sa fiu scurta. Da maxim de scurta, maxim am zis! Sper sa va pot arata macar in imagini cati butterflies ma leaga de dulcegaria asta, cu cuvintele - musai fara virgula - mai greu. Nu stiu la voi cum sta treaba, dar la noi se ingroasa pretentiile piciul pe zi ce trece! Pandispanu e fux, n-are crema dom'le! E 'un musai' sa arate bine, ca la gust ma da modestia afara din casa, da ma risc na si strig in gura mare ca-i buna raaau nene!

Mai simplu de atat nu se poate: impricinatii sunt biscuitii Oreo pe care Eduard al meu ii adora! O sa vin si cu reteta lor curand, dar pana atunci pentru doua portii absolut delicioase cumparati doua pungute mici, din care permiteti-va sa mancati doi ;) 

Pentru blat aveti nevoie de 120 grame biscuiti Oreo (nu se permit surogate), 1 lingurita cu esenta de vanilie si 25 grame unt. Cu crema lor cu tot ii bagati in mixer, ii faceti praf, topiti untul la microunde pentru cateva secunde apoi turnati-l, cu esenta, peste biscuiti. Framantati in maini compozitia incorporand untul in blat.

Apoi gasiti niste formite, eu le-am folosit pe cele de la tortura exotica (sunt forme de decorat care merg foarte bine si la cuptor, le gasiti pe kitchenshop), cu diametrul de 7,5 cm. Pentru o tavita de 18 cm dublati cantitatea de biscuiti, sau chiar triplati sa fie stratul mai gros - in functie de crema pe care o folositi! Mai e nevoie sa va zic ca biscuitii astia merg de poveste cu cheesecake-ul cu dulce de leche?! E grozav blatul, usor crocant dupa ce s-a racit complet si totusi cremos, pufos asa sensibil si parfumat de numa la intalneala cu niste papilele-n calduri. Sa nu-l evitati ever, o sa ramaneti mai mult decat placut surprinsi.

Eu am pus cele 2 forme mici intr-o tava de tort, am acoperit baza formitelor cu blatul Oreo distribuit egal si am bagat tava in cuptorul preincalzit la 180 grade, timp de 10 minute. Atat! Sa nu puneti mana ca frigide dom'le. Dupa ce s-au racit formele de decorat veti putea scoate foarte usor blatul Oreo (mai ales daca aveti pachetul complet de ustensile cand vine vorba de inelul respectiv. Il vedeti complet echipat unde v-am lasat link). N-am poze din timpul prepararii (nici nu e cazul cred) ca nu m-am gandit initial sa deconspir asa usor ce mananca fii-miu, dar a fost tare dragut din partea lui sa manance una asa cu pofta ca de obicei si pe ailalta s-o mai astepte putin ;) Si mai faina chestie e ca nu-i musai nevoie sa coaceti blatul de oreo! Ci dupa ce l-ati asezat in inel, sau forme mici de tarta, il lasati la frigeder o ora- doua sa se lege bine compozitia.. si apoi va vedeti de crema mai departe.

Next, urmeaza crema: Pentru cele doua forme am folosit 150 grame mascarpone (Galbani am folosit eu) in care am adaugat 40 grame zahar pudra, o lingurita plina cu esenta de migdale si-am amestecat usor cu lingurita pana s-a incorporat praful ala dulce. Si cu asta basta!

E o combinatie fina de crema de branzica, zahar pudra, parfumuri salvatoare si capsune cat suporta deschiderea blatului si guritei, fara numar. Se pune crema intr-un posh, se orneaza tartele dupa plac, apoi se feliaza cateva capsune - dar nu pana in capat, tocmai pentru efectul evantai - si apoi se decoreaza cu una - doua - trei, va descurcati voi mai bine ca mine zic!

Sunt o nebunie ciocolatoasa marca Oreo, care deconspira inca de la prima atingere cu papilele gustative un val parfumat de crema ! Si ca sa-l citez pe Eduard: "mamiii sunt mirobolante, pe bune"! :)

Reteta imi apartine. 

Fudge de ciocolata cu cirese deshidratate

There are good days and bad days! Iar cea in care le-am dat contur mai mult sau mai putin dulcegariilor astora a fost una dintre ele, ghiciti voi... asa ca pont: ignore za colors agitation, outbursts of anger, depression, disorientation, ya?

Aveam in plan sa va arat fudge-ul asta de ceva vreme, dar i-am pastrat asa murdar secretul pentru mine, cat despre versatilitatea lui o tin in gand si-o desfasor curand...straturi, culori, arome.. da' las c-o sa vorbim noi despre toate astea, da?

Cestiunea e wonderfully awful si pretty simple cum is toate-n viata unui chocoholic care se respecta ;) L-am vrut muuult si oleaca smooth, nici prea prea nici foarte foarte, cat sa acopere cu intunecimea lui o tarta de 24 si 4 de 10. Si l-am dres si descantat cat sa-si plimbe my dear Ralu limba-n gura si sa-mi scuipe-n frunte de deochi niste cuvinte, stie ea si tot fb-ul care-i mijlocu si scopu lor ;)

Luati aminte si notati asa: first, retineti ca eu am jucat la platane 720 grame ciocolata ca sa umplu tartele de care va ziceam mai sus si musai sa mi se lipeasca de dejte si niste fudge ramas in plus. Voi faceti ca mine, sau mesteriti juma de cantitate dupa ideile enuntate mai jos. E la alegere dom'le.. si moama ce-o mai astept pe Ralu sa agite spiritele in locul meu azi ;)

Cestiunea asta de fudge, dark si curajos de necomplicata se ascunde la vedere pe tarte si hartia de copt mazgalita musai c-un praf de cacao.

First, vorbim de blat. Unul crocant daca lasi cocatura mai mult la cuptor, sau unul usor pufos si crispy in za same time dac-o-ncingi mai putin (utopie nene da parca asta-i za truth). Cum spuneam mai sus pentru o tava de tarta cu diametrul de 24 cm si 4 tavite de 10 cm aveti nevoie de: 330 grame faina, 230 grame unt gras rece, 1 lingura cu esenta de vanilie, 5 -6 linguri cu apa si un praf de sare.

Intr-un bol cerneti sau nu faina cu praful de sare, adaugati untul in bucati cat mai mici, sfaramati totul in maini ca la aluatul de scones pana ajung niste faramituri, adaugati apoi apa, esenta de vanilie si framantati 1-2 minute aluatul. Apoi impartiti bila in doua parti egale - una pentru tarta mare si a doua pentru cele 4 forme mici.. Depinde ce forme aveti voi.. va orientati.. de ex. pentru o tava cu diametrul de 26 va ajunge jumatate din cantitatea totala de aluat. Apoi ori intindeti cu sucitorul aluatul si-l mutati pe tavi, ori il montati direct. Eu am optat pentru a doua varianta, ca-i tare lejer de intins aluatul direct in tava. In cuptorul incins la 180 grade isi petrece aluatul asta impuns cu furculita cam 10-15 minute, atat. Apoi se lasa la racit, timp in care pregatiti fudge-ul.

Va zic acum fix ce-am facut: 720 grame ciocolata zdrobita bine (din care: 150 grame ciocolata cu 52% cacao, 570 grame ciocolata de menaj cu lapte), 2 cutii cu lapte condensat (397 grame *2), 60 grame unt, 200 grame cirese deshidratate ( / nuci / migdale / alune de padure .. ce preferati voi) si 1 sticluta cu esenta (38 ml de la Dr.Otker) de care va pasa voua mai mult (eu am folosit esenta de rom si bine am facut, cea de migdale e absolut delicioasa dar intr-o alta combinatie.. v-o soptesc in alta reteta, curand ) si 50 grame fulgi de nuca de cocos.  

Retineti! Daca vreti un fudge mai 'ortodox' ca sa-l numesc asa, puneti de la inceput intr-un vas pe bain marine: toata cantitatea de lapte condensat, ciocolata zdrobita in bucati mici, untul si doar 2-3 linguri cu esenta si amestecati pana se infierbanta bine laptele condensat si se topeste ciocolata... Un termometru infipt in compozitie, care ar indica un maxim de 116 grade, v-ar zice ca s-a evaporat suficienta apa si ca ala ar fi punctul de trecere al fudge-ului catre starea perfecta de "soft ball". Da merge si fara termometru o sa vedeti. Apoi luati vasul de pe foc si adaugati fructe/alune.. ce va doriti voi.

Ce am facut eu acum e o varianta absolut dementiala de smooth fudge.. 'neortodox' da! Intr-un vas la bain marine puneti ciocolata, untul, esenta si doar o cutie (397 grame) cu lapte condensat si amestecati pana se topeste ciocolata. Luati apoi vasul de pe foc, incorporati cealalta cutie cu lapte condensat, adaugati nuca de cocos, ciresele deshidratate sau alune/migdale, etc.. variantele alese de voi. Apoi umpleti tartele si turnati restul de fudge intr-o tavita cu dimensiuni cat mai mici cat sa para mai bombata situatia (tavita tapetata cu hartie de copt/sau unsa cu unt si pudrata cu cacao) si la frigider cu fudge-ul pentru 2 - 3 ore.

Peste tarte presarati imediat pe ici pe colea niste fructe de padure si coaja de porto (e misto rau aroma usor acrisoara ce i-o da), iar peste fudge-ul simplu din tavita tapetati praf de cacao inainte si/sau dupa ce-a stat la rece, apoi taiati cu pofta si incredere ca un freaking chocoholic ninja! yeeeeeaaahhhh!

Peach Tarte Tatin = tarta Tatin cu nectarine, da!:)

Va amintiti vorba aia din popor "da-mi Doamne mintea de pe urma?'' Ei da, io am ajuns s-o culeg de pe buzele bunicii inainte sa deschida gura.. Si asta nu in perioada amintirilor din copilarie, caci atunci auzeam printre dinti un "Nu zaietz, nu pagadi!!!", ci mult mult mai tarziu.. Mah si nu ma abat de la subiect. Totul are o legatura, nimic nu e intamplator, corect sau ba? Cu plecaciunile de rigoare mi-am inghitit vorba si ignoranta acum vreo 3 ani. Pana atunci tarta Tatin nu mi-a trezit nici o inspiratiune si ma gandeam .. ''ei na, Tatin.. mare branza, ce grozavie poate fi asta?''. Spuneti si voi... eram sau nu in toate facultatile mintale?:) Cine poate ignora asa ceva?!? ;)

Prima data am mesterit-o by the book... cu mere ofc! Ca atunci cand in titlu gasiti doar cele 2 vorbe Tarte Tatin... 'ii clar coplesita cu mere (Golden si Ionatan reprezinta combinatia no.1 in materia asta... fara cacao in blatul de tarta, ca nu prea se dau la pace!)...

Dar jur pe rosu = (adik') =  incercate pe barba mea si a familionului, ca puteti folosi la fel de bine.. si chiar mai bine pere, piersici / nectarine in combinatia de mai la vale, caise, gutui coapte bine si combinatiile dintre ele..  Poate mai sunt si alte vitamine care va fac cu ochiul, desi intre alte fructe si tarta asta rasturnata, din punctul meu de vedere, e un abis.. Cea mai faina afinitate pentru acest aluat cu cacao / ciocolata o regasiti in pere si aici de fata nectarine... De ce peach tart? Ca suna al naibii de bine, ca i'm a freak cand vine vorba de puful de pe piersici / caise si atunci am renuntat de mult sa le cumpar/ mananc daca nu-l am pe neinfricatul deschizator de drumuri langa mine. Deci ramane peach tart, da?... dar ea-i cu nectarine toata ziua, sa retineti asta dar si ca-i rau de buna, da rau de buna!! ;) Acu' lasam vorba deoparte, chiar daca n-am mai deschis de-o saptamana gura si trecem mai departe.

Acum ca v-am destainuit combinatiile, nectarinele, fie ele bine coapte sau nu, fac casa asa de buna cu ciocolata... de numa' te lingi pe degete si musti intr-una!!

Intai preincalziti cuptorul la 190 grade si va ocupati de aluatul de tarta, ca trebuie sa-i dam un avans de vreo 30 minute-n frigider sa mearga treaba ca unsa si sa-l intindeti lejer. Notati asa:  140 grame faina, 30 grame cacao, 110 grame unt rece, 30 grame zahar, 1 ou mare s'un praf de sare...  

Puneti intr-un vas faina, cacaua, sarea, bucatile de unt rece si amestecati ingredientele cu mana pana se formeaza niste faramituri mari de coca.. deci nu prea mult, ca pica greu la articulatii !

Apoi adaugati zaharul si oul si amestecati.. tot cu mana aia, da?  

Formati bila cu pricina si sut in poarta frigiderului cu ea.. un gol de 30 minute.. sa tot urle familionul.. hai cu tarta!! hai cu tarta!!  Sfat: ignoranta e o binecuvantare!! Retineti si vedeti-va de treaba mai departe!? ;) Ca nu-i timp de stat.. iar magia descoperita din greseala de Stephanie Tatin, pe la 1898, se desfasoara in timpul asta...
In cazul dulcegariei de fata, am mixat la platanele focului variatiunea preferata a men-lui meu... "maxim de grozava" - ca sa-l citez ;)) E scurt la vorba dar precis ! ;)

Coafati 3 nectarine / piersici / pere mari - da mari sa fie da? :  le dati jos textila, le faceti o lobotomie si le feliati!

Pentru genul asta de tarta, folosesc de regula forme de silicon.. sunt mult mai usor de manevrat la rasturnare = umila mea parere! Puneti direct in forma 100 grame unt si 80 grame zahar - de inima eu ca o iubi tare. Pe sageata lui cupidon are un 21 cm.. retineti aspectul ca altfel tarta va fi foita de tigara .. si it's bad to smoke, nu-i asa?!? ;)

Bagati forma in cuptorul preincalzit din timp si o lasati acolo minute bune (in functie de cat de nebun e cuptorul fiecareia) pana incepe zaharul sa se caramelizeze.. sa tot zic vreo 15 minute? Intre timp razuiti 50 grame ciocolata si daca nu ati coafat nectarinele acu ii vremea!

Apoi asezati frumusel feliutele de nectarine pornind din centru formei si daca nu mai aveti spatiu si totusi v-au ramas felii cum mi s-a intamplat mie.. taiati cubulete feliutele ramase si aruncati-le deasupra! Tot din centru inspre margine / sau invers, cum va vine mai usor, inveliti nectarinele cu ciocolata aia data pe razatoare, apoi introduceti iar forma in cuptor pentru 10 minute.

Scoateti forma din cuptor si fara sa stingeti focul - scoateti bila din poarta (frigider) si va ocupati de aluat.. Cum faceti asta? Retineti: aluatul il intindeti cu mana pe o foaie de copt si din ochi crosetati din el forma pe care o are tavita voastra, nu cu sucitorul! Coca, oricat de rece ar fi ea, se lipeste de sucitor, asa ca ignorati-i chemarea de data asta!

Dupa ce ati intins coca, o dezlipiti frumusel de pe foaia de copt si o intindeti peste fructele din tava.. daca s-a mai rupt pe alocuri nu-i bai.. oricum o intepati din loc in loc cu furculita :) Si scoateti florile alea din tava mare de cuptor ca se ard, pe bune ;))  Sa nu puneti forma direct pe grilajul din cuptor, ca nu cumva sa dea sosul pe afara din tavita si sa vi se caramelizeze zaharul direct pe flacara, da?

Apoi bagati iar forma in cuptorul nestins intre timp, cam 25 - 30 minute la 190 grade, pana cand aluatul e copt.. se vede el colorat si batzos! Si cam atat. Scoateti tarta, o lasati sa se raceasca bine si rasturnati-o pe platoul de ''prezentare'' in fata mancaciosilor.. o sa reziste cat o sa reziste apoi pa si la gara! Aveti grija cand se intampla procedura cu pricina sa nu va patati camesa ca-i jale! E insiropata bine si noua ne place maxim asa!

Merge struna cu o inghetata de lamaie companie. In rest, pofta sa aveti cu carul si fructe pentru tot anul.. ca mai brodam noi si alte combinatii pana-n 2012 ~~ aha ~ !!

Mini-tarte cu ganache de ciocolata si dulce de leche

Putina rabdare va rog, "Anonim" imi interpreteaza alegoric gandurile: 

<<<< Carei d-re nu-i plac bijuurile, rochitele?? Da stiu, intrezaresc cateva maini ridicate in semn ca voua nu... dar nu vorbesc de voi acum ;)) Nici mie nu-mi plac bijuurile, nu in mod deosebit, dar dupa rochite ma dau in vant! Port bratara pe care mi-a daruit-o tata, careia ii ador insemnatatea, catusa de pe inelar..(I'm joking my love;))  pe care n-am dat-o jos nici cand eram cu burta la gura, cu mainile si picioarele umflate de mai avea putin si-mi pocnea singura pa deget, cand ma faceam recunoscuta doar prin deductii logice, de la distanta punandu-ti intrebari gen.. "who's that f-king gorilla?".. Iar cand se izbea cineva de mamut auzeam suav "O da iubita, ce-ti mai face burtica.. cat esti de frumoasa!!! infloresti pe zi ce trece, nu alta". Au mai resimtit si altii povestea asta, sau ba ?? Da sincer nu-mi pasa... eu infloream in toata plinatatea.. fiecare intelege ce-o vrea.. Iar finalul celor 9 luni insarcinate cu bucurie de goriloi - s-a transformat intr-o secunda, de atunci si pana-n vecii vecilor intr-o noua viata in care iubirea e un moft de durata ce mi-a fost stantat (cu sh si tz, la naiba cu diactriticele) in suflet, pa retina, pe simturile tactile, mi-a umplut circumvolutiunile .. ei na cu timpul se intrezaresc altele.. stati linistiti ;)) .. intrebandu-ma.. "Doamne ce-am facut ca sa-ti merit Creatia?"  Dar nu vorbesc de asta acum.. pentru anonim e deja mult prea mult!! ;) Mooamma si ce-mi mai placea sa merg prin magazine .. Sa probez si eu rochite, una alta na.. ca orice suava mamica-n devenire. Ofc... multe, hai na, ca sa fiu sincera aproape toate ma strangeau..:) Ce-i drept nu erau pentru gravide.. dar eu nu-mi imaginam prea mult toata treaba asta.. asa ca privind retrospectiv la lipsurile sau hapciu plusurile enuntate-nainte..  din tricouri pana-n pamant si blugi n-am iesit 9 luni !! I s-a mai intamplat cuiva?? Si cate si mai cate rochite erau ... colorate-n fel si chip, croite cat sa pari si imbracata si dezbracata... imi sticleau ochii in vitrina, ce mai !.. Si basca ieri nu stiu cum mi-a fluierat gandul, a ...da stiu anonim m-a facut sa vad o alta latura a lucrurilor:  rau am facut ca n-am luat atunci vanzatoarea de gat.. ""femeieee.. mie de ce nu-mi vine marimea 34????"" ;)) Dar na, lovita in crestet inca din primii 7 ani de viata de distincta intelepciune a celor din jur, imi caram trupul dupa atitudine si priveam cu zambetul pe buze manechinul dintr-o alta vitrina!! Si tot asa pana cand imi auzeam vocea interioara: "asta-i rochita mea!! si ma lipeam de ea!!" ... si ATAT !  >>>

Nu caut emulatia, desi mi-as dori sa o imbratisez macar o data.. ca sigur nu i-as mai da drumul.. ;)) Si chiar daca imi mai suprim din cand in cand regretele, gandul lor imi aduce intotdeauna revelatia micilor mele satisfactii .. Ieri am avut alt regret cand am sters al doilea comentariu, dar imediat m-a izbit satisfactia da' admin, dle , da ;)) Deci / care va sa zica am delete si voi dili cu seninatate "incurabilele ganduri de bine", insotite de injuriile de rigoare... ale respectivului anonim si altii ca el/ ea..  ofensat/a ca mai toate retetele contin "inflorituri"?? Pe bune acum, cine nu iubeste primavara? ;)) Atata timp cat nu exista contradictii referitoare le retete...--  pe care nu ma voi sfii sa le public.. permitand inconsecventa opiniei pentru ca vreau sa invat inclusiv din greselile mele, dar cu grija si bagare de sama da? :)).... "ca cand" cuptorul e de vina.. clar nu sunt eu :))).. --  aici o sa curga numai lapte si miere, cu toate repetitiile ce deriva din lantul asta exhaustiv... ca-i gratis.. curge pe banii mei!  Voi incheia cu un citat pe masura: "Pentru ticalos, pedeaspa capitala este demnitatea!!" Si cu asta basta! " Bu-hu-huuu !! " :))

Dar, cum spuneau prietenii mei pe FB si cum imi sta in caracter, de regula privesc partea plina a paharului si cum orice rau exista si dintr-o nefericita necesitate... promit sa ma gandesc la o varianta simpla.. pentru toti cei care isi doresc cu adevarat reteta si in formatul clasic! Pe principiul drept e sa ceri - intr-un anume mod, corect e sa primesti, sunt constienta de necesitatea ei!

Iar tuturor celorlati le multumesc din inima pentru clipele pe care mi l-ati acordat in tot acest timp, pentru suport, intelegere si suflet!! Pentru mine sunteti de nepretuit!!!  Cu sfiala in glas.. dupa tot repertoriul de mai sus.. va zic ca de azi pot sa stau in fundulet.. ca am 6 luni :))..

Cat despre reteta asta e pe cat de simpla, pe atat de grozava, incununand deliciul a trei retete prezentate pe blog:  Aluatul de tarta merge pe principiul stelutelor din aluat fraged suportand usoare modificari: si anume 150 grame faina, 100 grame unt, 1 galbenus, 50 grame zahar, putina sare... iar imaginile povestesc pasii de la sine putere, zic eu ;) Dupa ce a stat la rece, intindeti aluatul pe masa de lucru pudrata cu faina, pregatiti formele unse cu putin unt, iar apoi mulati aluatul pe ele.. o sa va ajunga pentru vreo 8  ... formele mele sunt mari: 

Imbracati aluatul cu hartie de copt si puneti din plin fasole, paste, alune neprajite.. ce mai vreti voi.. si dati formele la cuptor pentru 20 minute la 180 grade...

 Apoi le lasati la racit.. si pregatiti minunatul ganache de ciocolata.

 Ciocolata de casa cu alune de padure si iz de migdale  e un must do pentru a acompania mini-tartele.. si anume pregatiti un ganache de ciocolata din  200 grame cioco de casa (incercand sa evitati partea cu alune) cu 200 grame smantana de gatit pusa pe foc mic la incalzit.. fara sa o aduceti la punctul de fierbere, apoi stingeti focul si adaugati ciocolata data pe razatoarea mare si amestecati ganache-ul pana se topeste ciocolata.. Iar cand s-au racit tartele le umpleti nu cu varf dar nici doar baza cu acest delectabil ganache de ciocolata, nu inainte de a lasa sa pice in mini-tarte vreo 4 -5 alune de padure .. Apoi le lasati putin la racit.. si la urma le incoronati cu dulcele de leche pregatit exact dupa reteta prezentata la cheesecake-ul cu dulce de leche..

Apoi va indemn sa le serviti!! 

VA MULTUMESC !!

Tarta cu mascarpone, fructe de padure si aroma de menta

Simplu si la obiect. Am deschis frigiderul si am ochit 2 cutii cu mascarpone. O secunda mi-a trebuit sa-mi imaginez ca amestec crema cu niste praf de stele alb, trantesc niste fructe (din pacate de la congelator), apoi o bag la frigider si dupa .. savurez. Apoi mi-am dat seama ca sunt deja diabolica daca am ajuns sa mananc chiar asa toate cremele din lume cu lingura.. si m-am oprit intr-un moment de luciditate.. (mi se intampla rar, recunosc, exemplara dovada pink..:)).. Asa ca am pregatit un aluat de tarta.. cantitate dubla... care sa contrasteze cu toata crema aia (500 grame) de mascarpone..

Am pus intr-un vas 300 grame faina, i-am facut un crater, am spart acolo 2 oua, apoi am zdrobit in maini 180 g unt rece si i-am dat drumul ... in faina.. plus un varf cutit sare si musai 2 linguri cu apa.

Am framantat rapid aluatul, am format o bila oarecum lipicioasa si am dat-o la frigider pana a doua zi.. ca era atunci vreo 24..

Dimi, la ora 7, amestecam cu lingura 500 grame mascarpone cu 80 grame zahar pudra vanilat (1 pachet), 3 linguri zahar cristal si 6 linguri cu sirop concentrat de menta (il vedeti la fatza aici)..

Apoi am dat crema la frigider si am scos de acolo aluatul de tarta... 

Cu cat e lasat mai mult la rece cu atat este mai fraged... asa ca puteti face ca mine, or else.. Am uns cu unt o tava de tarta cu diametrul de 26 cm, si n-am folosit nici un sucitor pentru aluat (de regula se foloseste, dar eu, in cazul asta, nu am folosit).. l-am intins efectiv cu mana.......Nu va speriati de cantitatea aluatului..  este exact ce-i trebuie acestei tarte... Deasupra am acoperit-o cu o foaie de copt, am trantit acolo niste paste, mai multe decat vedeti voi aici.. nu inainte sa intep foarte foarte bine - aluatul - pe toata suprafata...

Am dat tava la cuptor pentru 25 minute la 180 grade, apoi am scos foaia de copt si pastele si am bagat tare 200 grade pentru inca 10 -15 minute...(aveti totusi cantitate dubla de aluat; e si-n functie de flacara). Mai trageti si voi cu coada ochiului, ca nu se desumfla :) Trebuie sa fie bine coapta si sa aibe o culoare care sa va sugereze asta.. :) Dupa ce s-a copt, am mai intepat-o de cateva ori, am lasat tarta putin la racit (doar vreo 15 minute ca intarziam la munca :)), am scos crema de la frigider si am intins-o frumusel, cu o paleta, peste tarta.

Am ornat-o haotic cu 300 grame zmeura si 150 grame mure, am feliat-o, am pozat-o, am mancat-o .. si apoi mi-am facut vant pe usa... E absolut delicioasa... simplu de facut si delectabila..

Marscarpone este sufletul pereche al aromei de menta,  iar cununa de fructe nu este decat finalul apoteotic al unei inutile diete :))... hmm, parerea mea ! ;)) Voi ce parere aveti ???

Sa aveti pofta !