Trufe raw

Postarea asta e din gama raw da bun ;) Si nu, nu cred c-o sa vedeti aici o desfasurare nedesfasurata de forte raw vegane prea curand! E scump dom'le ! Sa traiesti raw vegan, sa bei din licoarea tineretii - a se citi lapte de migdale - nu-i chilipir deloc! Asta nu inseamna ca nu veti primi in dar deserturi raw incercate si gandite dupa capu' meu.  Si cum o poza face mai mult decat o mie de cuvinte, luati de aici si interpretati-i parfumul, consistenta si deliciosenia..

Cum ziceam ieri, imi mustaceste prea mult gandul la chestiuni profane si simt asa apasat si rece o fractura imaginara a intelepciunii mele raw vegane, deci o sa le iau treptat, soltac soltac pe toate.. salate, porc, dulcegarii culinare, chestii raw fix pe limba mea pe care-i aplicata din nascare o anumita marja de perceptie a chestiunilor dulci si sarate, fix ca-ntr-un perpetuum mobile compus dintr-o spirala a contradictiilor .. porc vs raw! Deci asa, da!

Reteta e simpla, basca poate fi folosita drept blat de tort raw. Daca nu va iubiti ca mine cu avocado-ul, atunci il puteti elimina si pulsa cu apa.. functioneaza la fel de bine pe principiul.. care cum vreti ;)

150 grame curmale

150 grame migdale / sau caju / sau alune

1 avocado mare - bine copt

3 -4 lingurite cu pudra de cacao + cacao pentru tavalit trufele

2 -3 linguri pline cu miere de albine

apa - cat sa obtineti consistenta dorita  (sau lapte de migdale pentru cunoscatori)

Taiati avocado-ul pe din doua, dati-i una in cap samburelui, pe care il eliminati cu cutitul bine infipt intr-insul, apoi scoateti miezul cu lingurita, si puneti-l in blender alaturi de toate celelalte ingrediente, exceptand apa. Adaugati cate o lingura doua cu apa - pana atingeti consistenta dorita a trufelor. Depinde si de marimea avocado-ului - daca e cumva destul de mare, si fara sa adaugati apa consistenta e mult prea moale pentru simtul vostru (desi e aproape imposibil), atunci adaugati cateva migdale sau nuci, altfel daca nu e nevoie de apa, nu mai adaugati deloc. Eu de exemplu am adaugat destula apa, cam 50 - 60 ml.. da' na, asa e pe fix gustul meu ;). Trufele nu-s tari, ba au chiar si o migdala incorporata in centru, tocmai bune de muscat.. daca vrei o adaugati si voi, daca nu ba! La fel de bine puteti folosi cirese deshidratate, nuca de cocos deshidratata. Repet.. consistenta si umplutura o decideti voi. Lasati amestecul in frigider timp de 1 ora, apoi formati trufele. E mult mai usor de lucrat cu ea, rece fiind.

Luati in palme o cantitate mica de compozitie, prefaceti-o intr-o chestie rotunda pe care o infasati in pudra de cacao (eventual bio ca sa fim vegani in toata regula) si gata. Sa va mai zic ca, deloc raw - puteti folosi umplutura asta + cirese + putina esenta de migdale - rulata intre niste foi de placinta, bagata mai apoi la cuptor? omg, e nebunie, incercati va rog ;)

Le tineti la frigider, asta daca nu le terminati in cateva minute ;) Sunt absolut grozave, jur! As putea trai cu un asemenea desert o zi intreaga si inca o zi, doua, peste prima ;)

Dulceata de caise

N-o sa stau prea mult la povesti, ca n-as vrea sa zaboviti si sa omiteti drumul la piata sau market! Fructe mai gasiti si prin Cora, Mega sau Billa, si nu mai zic ca pietele sunt inca pline cu caise romanesti - din astea baţoase, colorate, dulci acrisoare si maxim de parfumate. Dulceata asta n-are nevoie de povesti, este ea insasi  un soi de fericire, poveste intre povesti.. E reteta bunicii mele, usor adaptata, ca draga de ea nu purta dupa ea caiet de notite, ci o facea dupa ochi si tare bine mai vedea lucrurile in asezarea lor.. caise, nuci, lamaie si stafide.. e perfecta! Sa trecem la treaba, zic!

Eu am facut multa, din vreo 10 kile luate asa pe rand, sa ajunga la tot neamu, pretenii, pofticioasa din mine si al meu copil. Notati va rog ingredientele de mai la vale. Va dau de treaba pentru doua kile, daca va doriti o cantitate zdravana, matematica va e prietena fara doar si poate, asa ca va faceti de cap. 

2 kg caise 

1300 grame zahar

200 grame nuci

100 grame stafide

1 lamaie 

Cand vorbesc de 2 kile caise - luati in calcul ca sunt cantarite fara samburi; cu samburi ar fi cam 2300 grame, da io zic ca-i o-bli-ga-to-riu sa le cantariti dupa ce le curatati de samburi, ca sa nu existe dileme si sa fie intr-un asa hal de buna cum o am eu.

Daca aveti loc in frigider folositi direct cratita in care o veti fierbe, altfel ( daca-l aveti pe domnu ala ocupat cu 10 kile de pepene, apa minerala si Montepulciano d'Abruzzo ) puneti ingredientele-ntr-o tava (ca-i mai usor de manevrat intre doua rafturi inguste, basca zaharul acopera mai bine ingredientele intinse - cel putin asa fac eu si a doua zi vars ingredientele in cratita) si-o lasati la frigider pana a doua zi. 

Adicatelea... caisele coafate bine (spalate si curatate de samburi - rupte pe din doua, deci), nucile usor taiate cu cutitul in mai multe parti, sau rupte asa in degete (nicidecum macinate), stafidele, o lamaie mica sau o jumatate lamaie mare (spalata bine si feliata subtire) si zaharul. 

Anyway, o fierbeti doua zi, dupa cel mult 22 de ore de stat la rece  (daca aveti caise mai moi le lasati doar 10 ore), dar e de preferat sa folositi caise usor tari, coapte, baţoase, dulci acrisoare. Fiind vorba de o imperechere a unor ingrediente mai mult decat complementare - au nevoie de timp sa-si cedeze una alteia impresiile si sa formeze un tot unitar. 

Dupa timpul ala scurs, puneti dulceata pe foc potrivit cam o ora, o ora si. Cand incepe sa fiarba, stati langa ea, sau reveniti asa din 5 in 5 minute sa amestecati. Dupa vreo 40 minute de fiert, dati focul pe putere mica si amestecati mereu sa nu se prinda. Fierbeti pana capata o culoare usor aramie - nucile ajuta maxim sa se intample asta, va garantez eu! Pentru controlul de calitate procedati asa: scoateti pe o farfurie cateva lingurite cu dulceata si puneti farfuria in frigider pentru 2 -3 minute. Daca staruie pe farfurie.. atunci dulceata-i gata..

Stingeti focul, lasati dulceata de caise la racit vreo 15 minute, apoi o turnati in borcane curate, le infiletati si intoarceti putin cu capacu-n jos pentru vreo 10 minute. Daca faceti mai mult de 2 kile si vreti s-o pastrati pentru la iarna, bagati borcanele in cuptor, intr-o tava cu putina apa - la foc potrivit timp de 10 minute.. ca sa se formeze vidul.. Pentru 2 kg insa nu vad justificare in joaca de-a sterilizarea..

E desavarsita in every way, si va rog io, macar o data - nu mai insistati sa faceti dulceata de caise clasica, pentru ca asta desfasurata in fata voastra e the real deal, o bate la fund pe ailalta, zau asa! E mare smecherie dulceata asta, pe cuvantu' meu!

Smoothie de zmeura

Ieri am avut o zi tare ciudata, cum sunt cam toate ce le bag de sama in ultimul timp, cu spoiala in timpul zilei si hlizeala de necaz la sfarsit. Voi cum va descurcati cu caldura? Mai precis in masina, fix la volan. Ok, aer conditionat am, da' parca nu-i face fata caldurii si nici mie.. Basca, aproape ca nu mai suporta motoru' turatia cand am aeru' pornit si simt cum mi se ridica oarescum piciorul cu pedala de ambreiaj cu tot, aud si simt niste vibratii aiurea, de zici ca-mi lesina motoru' pe loc, iar acceleratia e prastie - frectie la picior de lemn - in panta si bai chiar am ceva dealuri si gropi pan' la serviciu si inapoi acasa. O fi de la benzina? Hmm, nush’, da oricum mi-am propus sa incerc una cu o putere calorica mai mare, c-am inteles ca abia aia de 100 are de fapt randamentul uneia de 95. In fine, povesti, o sa le exploatez alta data ca asta-i subiect prea amplu pentru cateva randuri.

So, mi-am trantit de dimineata trupu' in masina, care by the way ne-a cam lasat cu curu-n mijlocu targului acu' o saptamana - i-a murit bateria asa tam-nesam (fie vorba intre noi, Kia, cu usoare resentimente, e cam praf - n-are pedigree!), iar ieri am realizat ca eu nu i-am pus niciodata 'apa la radacina'.. Masina asta a fost lipsita de evenimente majore, si prin urmare nu i-am aplicat niciodata procedura definitiva de a-i salta capota.. cu siguranta i-as fi turnat apa in locului uleiului si ulei in locul apei.. Asa ca, pe principiu 'precautia e sfanta dom'le si ignoranta o binecuvantare' n-am avut nevoie sa stiu care-i treaba in cazul ei - vorbesc de capota, ok? S’atunci altcineva se ocupa de licoarea tineretii si acuratetii, fara imbatranirea precoce a vederii mele..

Asa, si revin la starea in care-am gasit-o dimineata, pe ea Kia fara nume, masina dom'le! Cred c-o armata de pasarici, adica pasari mici, au facut o paranghelie pe cinste si-au chefuit al dracului de tare. Dar undeva intre beutul picaturilor de roua si savurat faramituri de pe asfaltul fierbinte - au nimerit ca musca-n ceva lipicios si pentru ei dulce, si s-au stricat la stomac, ca altfel nu-mi explic. Tare cacaciosi sunt pasaroii astia mici! Era plin parbrizu', iar masina mea zacea mititica, cersind parca o urgenta baie sau spargere de nori, si musai benzina in rezervor. Aveam cat sa ajung la pompa.. o minunatie, nu alta, noroc ca am un OMV dupa colt (by the way Petrom sucks!!, parerea mea).

Ajung, ma uit in geanta, omg uitasem c-am schimbat-o fara sa execut mutatia echipajului de forte cu puteri paranormale din ea. Imi scade brusc tensiunea, ating un 7 cu 4 - il simt ca l-am vazut cu ochii mei pe tensiometru odata, ma ia cu lesin dar ma tin tare! Mi-o rusine de-mi crapa varicele de pe picioare, dar mi-a zis tata de cand eram in fasa 'baiatule, cu rusinea mori de foame'! (cred ca se simte o paranteza... mereu am fost/sunt si voi fi baiatu lu tata).

Eram terminata, eram un nimic fara ea, zip, ziro, nada! Nu tu penseta, creion de ochi, rimel, 4 rujuri fara folos sau poate da, nu se stie niciodata dom'le, nu tu pelerina de ploaie - ce daca sunt cu masina - poate raman in pana prostului (hapciu!!), nu tu farduri, cel putin o casoleta cu ceva de haleala si-un pachet de biscuiti aruncati prin ea, incarcator de telefon mobil si musai 2 cabluri unul pentru transfer si altul.. la naiba, pentru orice altceva, nu tu portofel, nimic! Il aveam pe Zola! Fuck! Sa-mi fie cu iertare, dar e atat de greoi ca-mi venea sa rup file din carte si sa-mi sterg fruntea de prostie (poate intra altceva) si sudoare. Cotrobai bine, gasesc 12,8 lei, moama mia nenicule, ma dau cu capu de volan - o data - hai ca mai pot de doua ori - adjudecat, cat de baftoasa pot fi azi! Ii zic benzinarului ca vreau 2 litri si putin, ii arat c-am spart cutia milei, si ca azi desi am parbrizu plin, ma descurc pan' la serviciu chiar si cu rahatu' porumbeilor pe geam. Sa nu se chinuie deci sa-l spele ca n-am nici un chior in plus sa-i dau. Aveam musai nevoie de masina, ca altfel o lasam in benzinarie si mergeam pe jos, dar aveam dupa 17 un planing familial.

Intr-un final am ajuns teafara si nevatamata, doar cu spume la gura si nu din cauza caldurii, ca dimi la 7 e chiar ok.. Si deruland rapid filmul, ca trec vreo 8-9 ore la serviciu.. da nu cred ca vreti sa vorbim acum de prognoze macro si micro, fmi, ma sui in masina si frateeee sa mor pe loc si alta nu! Mi se lipesc instant volanu' de maini si scaunu' de fund - date invizibil dar dozate al dracului de tare cu alcool, o pleasca de caramel si apoi flambate; dar pornesc, ca era 17! Caldura mare, dom'le caldura mare s'un rusinos 42 de grade-mi era afisat pe bord! Pana mea!

Undeva pe la Universitate simt cum mi se lipeste rochita de spate si chilotii de scaun, basca abia daca mai gasesc pata virgina - adica curata (musai fara virgula) de geam! Il sun pe M si-l intreb.. "bai iubi bai, unde esti? Daca ma tin de volan si stau asa sprijinita in cot pe cotiera si cu fundul si spatele suspendat ca-ntr-o levitatie de-ncepator idiot si mica de-o juma de ora, asaa pana ajung la tine, ma tine?" Cine? "Volanu dom'le, volanu, ca nu mai pot!!" Rade! Da' nu e rasu lui, ca-l cunosc. Si grav dar adevarat, n-am decodat stiinta asta cu toata concentrarea mea, desi m-am implicat activ! Da' aveam in mine o sfortare maxima si-o stransoare pe volan si-un fund incordat, mai mai sa nu ma recunosc. In fata mea.. o masina de politie, trec tiptil pe langa ea. Frate, ce participare publica de exceptie in trafic de la 5 la 7 p.m.! Unu' sorbea din cafea si mai ca era sa si-o verse undeva. Bag sama acum, c-au incercat in secunda aia sa-si imagineze ce pozitie deocheata sculptez pe volan, ca mi-au aratat un ranjet usor senil senin, adicatelea lobotomizat, moment in care le-am zambit larg, sincer si disperat, si le-am clipit suav - (ca ma simt oarescum obligata prin lege, ca femeie soferita ce sunt, sa-l practic la volan) - cu ochii mei albastri, da' fara sa vreau eu, uzi leoarca ieri.. incercand sa transmit macar telepatic ca ceea ce vad ei nu e real. Asa ceva nu exista! Nu nu, eu nu stateam cocotzata ca o maimuta-n calduri pe volan, incercand in acelasi timp sa-ntrezaresc un ochean curat si luminos in parbrizul plin cu caca rahat.

Dar au fost baieti stilati, ori aveau niste donuts pe bancheta din spate, ca nu-mi explic nici acum de ce m-au lasat ieri - simbol al conspiratiei universale - sa trec! So, profit de starea lor (nu a mea) de inconstienta, accelerez ca la asta ma pricep al naibii de bine, v-am zis aici ca sunt un sofer innascut, fac razant dreapta si dusa am fost. Putin mai departe il vad pe M., ma astepta! Ii deschid usa si-l poftesc! "Esti nebuna", imi zice, "n-ai aer conditionat?" "Wtf, mai iubi, ma men!- atata am reusit sa-i soptesc angelic eu intr-o romana perfecta." Se sperie usor si tace. Ce-i drept, eram vizibil schimbata la fata, cu o figura schimonosita, un suflu galopant ce mai avea putin si cerea in locul meu aer si apa, pletele ude si eu asemenea toata, un ranjet de manie turbata si scrasnind printre dinti ii recunosc cele 6 dejte de mi le-arata speriat la o mana si-i spun .."Schimbam putin oxigen si facem o sauna impreuna? Mai avem 50 ml benzina, da' ne duce pana acasa, trust me! I've got (???) my mojo working!!! Iar 'al mai tare din noi de se taraie primul de la masina pana-n casa, are voie sa-si bage primu' capul in congelator, si apoi punem impreuna d'un smoothie de zmeura!""

Notati rapid cat mai scrasnesc eu gheata printre dinti:

350 grame zmeura congelata (sau orice fructe de padure)

350 ml lapte batut

250 - 300 ml apa - (cat se poate de rece,
iar cantitatea depinde de cat de constistent vreti sa fie smoothie-ul)

100 grame miere sau zahar (mai mult sau mai putin, dupa plac)

si cateva frunze de menta

Se pun toate ingredientele astea intr-un blender (frunzele se pastreaza pentru decor / sau se si adauga cateva in blender daca vreti) si i se da pulse-uri nebunului pana le transforma intr-o crema fina si tocmai buna de pus pe rana! Gustati si mai dregeti cu apa, miere sau zahar ;) Si cu asta basta, am zis tot!!

Voi cum va descurcati fratilor pe caldurile astea? ca eu una v-am zis.. mai deloc!

Mousse de ciocolata

Spuma de ciocolata/ sau mousse-ul de ciocolata na, e una din dulcegariile care-mi inghenuncheaza trairile cand vine vorba de drogul asta pacatos. Si desi n-o sa cititi aici cuvinte precum clocot & fire, o combustie tot o sa se petreaca in sufletul stomacului vostru de n-o s-o uitati pe vecii vecilor.. fiori de raceala si-o patima nebuna dupa spuma asta.. Daca o veti pune in aplicare veti vedea ca ce-mi turuie mie gura nu-i gluma nicicăcum dom'le, o nuu! Arome, culoare cu non-culori, parfumuri complementare si-o pata aprinsa, dulce acrisoara, de roze..

Notati asa:

100 grame ciocolata alba (nu folositi de menaj),

100 grame ciocolata neagra (de buna calitate),

300 grame frisca lichida,

2 albusuri + optional 2 galbenusuri,

60 grame zahar,

1 lingurita esenta de menta,

1 lingurita esenta de vanilie

100 grame coacaze - ale mele au fost usor congelate ;)

Topiti la microunde timp de 1 minut - in vase separate - ciocolata alba / neagra, apoi lasati-le putin la racit. Mixati frisca lichida (Hulala am folosit eu). Am discutat ieri principiile acestei miscari.. da le reiau ;) Ca regula generala, frisca se tine in frigider, nu congelator, nu camara. Nu aveti nevoie de intaritor de frisca, de la sine putere se lasa batuta de mixer, parol! Daca o mixati prea mult - nu se taie dom'le, ci pur si simplu consistenta i se transforma intr-un fel de burete din ala sponge din cauza aerului prea mult incorporat. Ok, da? Frisca se mixeaza de regula pe aceeasi putere - de la inceput pana la sfarsit - si in aceeasi directie.. suficient cat sa obtineti din partea ei un varf usor indoit la vedere atunci cand scoateti telul sau paletele mixerului din ea. Sa fie o idee mai batoasa decat spuma de barbierit ;)

Intr-un alt vas - mixati foarte bine albusurile de ou cu zaharul si daca nu aveti oaresce greturi adaugati si galbenusurile si mai mixati putin cat sa le incorporati.. eu n-am greturi, deci le-am pus ;) Turnati ouale mixate cu zaharul in vasul ce contine frisca batuta, incorporati doar putin cu spatula ingredientele, avand grija ca sa nu-i permiteti aerului sa patrunda prea mult in compozitie, apoi impartiti in doua vase amestecul obtinut. 

Intr-unul turnati ciocolata neagra + esenta de vanilie si incorporati usor cu spatula.. iar in celalalt ciocolata alba, esenta de menta si incorporati. Apoi construiti puzzle-ul.. in pahare, sau cescute Emile Henry, sau ce vreti voi - o lingura cu mousse de ciocolata alba, o alta cu mousse de ciocolata neagra si tot asa... iar printre ele bobite de coacaze - aroma mai complementara nu exista parol, iar deasupra un motz de ciocolata rasa, coacaze  si cam gata, tadam! O dati la rece si o serviti dupa o ora - doua asa.. E nebunie curata! Spumoasa, fina, dulce si parfumata de numa!

Ralu, esti pe faza, da? Maine revin c-o chestiune existentiala; v-as zice azi da trebuie sa onorez o invitatie in parc cu rolele ;), da musai dupa ce ma dreg c-un smoothie si sparg intre dinti o galeata cu gheata!

Inghetata de zmeura

Sunt egoista, stiu. Am stat ieri toata ziua cu inghetata asta sub nas, mi-am umezit buzele in zmeurica, coacaze si alte cateva arome, mi-am perfuzat-o din 4 in 4 ore, iar voua nu v-am impartasit nimica! Mea culpa, n-o sa se mai intample! Combinatia asta de arome articuleaza o serie de repere majore din care poate rezulta perfect profilul unei fiinte ce n-o sa-si trateze obsesiile in vecii vecilor! Moi, par exemple! Nu e un anume tip, e pur si simplu o altfel de inghetata - asta pentru cei ce se vor lasa prada aromelor si faptelor incrucisate. Inghetata asta e de nerefuzat, va zic! E usor capabila sa-i dicteze mainii si limbii miscarile, indiferent de orice circumstanta si legatura si-a stabilit-o oricine cu cantarul, cu o precizie izbitoare asupra cadentei timpului - cum ziceam mai sus - din fix 4 in 4 ore ;).

Aveti nevoie de : 

550 grame zmeura,

300 ml lapte gras,

300 grame zahar,

2 oua intregi,

70 grame unt de arahide (usor sarat - Smooth peanut butter - gasiti in Cora)

400 ml frisca lichida (Hulala am folosit eu)

200 grame coacaze

sucul de la 2 lamai
2 linguri pline cu esenta de vanilie / sau 2 pastai de vanilie

First, asigurati-va ca aveti zmeura, coacaze si unt de arahide, ele sunt cele 3 zane cu baghete magice si minile invizibile. Cantariti zmeura apoi lasati-o in congelator cateva ore bune, sau peste noapte, sau cumparati zmeura deja congelata - desi ar fi pacat sa n-o aflati in toata splendoare ei proaspata prin piete, nu? Deci, dupa ce a inghetat destul zmeura (la fel de fain merge treaba si cu mure sau afine) o scoateti de la rece si-o mixati bine pana se formeaza un piure.. pe care il pastrati in frigider pana terminati celelalte etape premergatoare.

Deci.. intr-un vas puneti pe foc potrivit - laptele si zaharul, pana se topeste mormanul ala dulce, adaugand si cele doua galbenusuri (batute putin cu telul inainte) - etapa in care amestecati mereu cu telul - pana incepe sa dea laptele in clocot, apoi stingeti focul si luati vasul din preajma caldurii. Next, ii dati drumul in lapte - untului de arahide si amestecati mereu pana se topeste isprava asta de smooth peanut butter.. apoi lasati compozitia deoparte la racit. E totusi unt, nu veti observa o culoare uniform creata, ci mici brazde de culoare cafenie pigmentata pe alocuri de albul laptelui, aha. Si daca pur si simplu nu agreati ideea untul de arahide, nu-i inghititi pur si simplu insemnatatea, nu-i crima daca-l eliminati din calcul.. doar ca atunci n-o sa mai vorbim de-o inghetata atipica, ci tipicaro-delicioasa! Sa va mai zic ca e grozava cu orice fruct de padure aveti la indemana? O da, va zic ca mere' dom'le, mere struna!

Mixati frisca lichida laolalta cu albusurile de oua, cat sa-i pastrati consistenta pufoasa. Ca regula generala, frisca se tine in frigider, nu congelator, nu camara. Nu aveti nevoie de intaritor de frisca, de la sine putere se lasa batuta de mixer, parol! Daca o mixati prea mult - nu se taie dom'le, ci pur si simplu consistenta i se transforma intr-un fel de burete din ala sponge din cauza aerului prea mult incorporat. Ok, da?  Frisca se mixeaza de regula pe aceeasi putere - de la inceput pana la sfarsit - si in aceeasi directie.. suficient cat sa obtineti din partea ei un varf usor indoit la vedere atunci cand scoateti telul sau paletele mixerului din ea. De data asta, nu uitati de albusuri - le mixati impreuna cu frisca, da?

Dupa ce compozitia de lapte si unt de arahide s-a racit - o aduceti intr-un vas mare laolalta cu frisca lichida mixata cu albusurile, sucul de lamaie, esenta de vanilie si piureul de zmeura - amestecand usor suratele astea cu telul. Apoi spre aparatul de inghetata.. Regulile lui le stiti din manualul cu instructiuni, eu v-am povestit insprava mea la inghetata cu ciocolata si cafea - asa ca n-o sa insist cu treaba asta - doar un amanunt.. dupa ce aparatul de inghetata si-a facut treaba - amestecati in compozitie coacazele si apoi varsati totul in vase dedicate sau ca mine - in tavi si lasati-o sa mai sada in congelator. Altfel, fara aparat - o turnati intr-un mare vas si-o bagati in congelator; apoi o scoateti de acolo si o mixati din 30 in 30 minute de vreo 3 ori - ca sa-i spargeti cristalele de gheata, iar dupa ultima chinuiala de genu asta cu mixerul, adaugati coacazele.  Inghetata de zmeura si unt de arahide e delectabila, pe bune! Si cu asta basta, am zis tot ce-aveam de zis.

Reteta imi apartine.

Inghetata Snickers

Cestiunea asta 'arzatoare' e ca o atingere prelunga ce-ti da fiori, ca un senzual sarut - furat timid (la inceput) cu buzele umezite in si de placere.. Dupa prima inghititura insa, centrii nervosi se resemneaza si nu se opun nicicum, cand gemi de incantare. Stapanirea de sine nu starneste decat nelinistea, iar aceasta noua si neasteptata experienta te face sa te-ntrebi rusinat/a cum ai putut sa traiesti pana acum fara ea..  ea - inghetata snickers dom'le - o avalansa de arome, cu o consistenta bogata dar si finetzuri izbitoare, o aventura pe care e musai sa vi-o daruiti macar o data voua si celor dragi.

Poate va pare hilar ce zic, dar pe bune ca dulcegaria asta n-are nevoie de cuvinte, mai cu seama cand numai titlul ar trebui sa-i dicteze spiritului ciocoholic neimblanzit nelinistea dinainte furtunii. So, less words, more pictures - si-o aluzie - o sa atingeti nirvana saruvand-o, fara nici o contemplatie si asceza, pa bune! Si va conjur sa n-o luati de buna, sa-mi puneti vorbele la bataie si sa ma amenintati cu virulenta si complicitate. Si-n timpul asta si dupa ce-o prefaceti fix asa, io o sa stau cocotzata fix aci pe blog la cucurigu si-o sa culeg aplauze pentru ea, in timp ce voi veti indrazni, intr-un final, sa va cunoasteti si recunoaste slabiciunile :) 
Daca-i buna la dieta?? Ptiuuu drace! Merge struna, da mah daaa!

Intai de toate mesteriti caramelul din:

175 grame zahar,

3 linguri apa,

120 ml smantana grasa de gatit - la temperatura camerei,

1 lingurita rasa cu sare de mare -musai,

120 grame unt - la temperatura camerei, astfel:

Turnati zaharul si apa intr-un wok.. (e cel mai potrivit pentru treaba asta.. ca nu se prinde nimic si e tare usor de manevrat, tinand cont de viteza cu care trebuie sa executati operatiunea). Incalziti delicat wok-ul la puterea mica, amestecand de vreo 2 ori zaharul din el, apoi doar urmariti-l pana cand acesta incepe sa se topeasca sub presiunea caldurii. Mariti puterea flacarei pe medium si permiteti-i zaharului sa fiarba nederanjat de nici o lingura de lemn... Dar urmariti operatiunea asta cu ochi de vultur..

Cum vedeti ca-si schimba culoarea si devine aurie toata miscarea, invartiti lingura in wok prin toata treaba asta, evitand sa amestecati caramelul prea mult. Luati imediat wok-ul de pe foc, adaugati sarea de mare si smantana de gatit amestecand cu cea mai mare abilitate ingredientele-n caramel. Daca nu va grabiti sa adaugati imediat smantana in etapa asta, e posibil sa va iasa caramelul amar, pentru ca wok-ul fiind incins, chiar daca e luat de pe foc actioneaza asupra zaharului continuu si-l supraincalzeste, metamorfozand gustul ala dulce sarat in ceva dulce-sarat-amarui;) Deci fiti pe faza, ok? O sa bulbuceasca toata situatia cand adaugati smantana, dar fiti pe pace, totul e ok. Apoi adaugati untul (la temperatura camerei) si amestecati vartos cu lingura de lemn! Si cu asta basta: lasati caramelul la racit! Veti avea nevoie de intreaga cantitate de caramel, asa ca daca va trece prin minte sa prefaceti din cuvinte in tortura culinara dulcegaria asta cu ciocolata si caramel - atunci aveti nevoie de o cantitate dubla.. sau chiar putin mai mult, daca va ploua in gura dupa inca o inghetata cu cirese amare si caramel.

Next, urmatoarele ingrediente incoroneaza deliciosenia asta de inghetata.

Notati asa:

200 grame zahar,

200 migdale / alune de padure (crude) / nuci - combinatia insa, rules! (nu prea fin macinate),

4 batoane de ciocolata snickers de 51 grame fiecare,

1 lingura plina cu esenta de rom,

3 linguri pline cu esenta de vanilie,
5 linguri pline cu apa,

150 grame ciocolata neagra,

250 ml smantana grasa de gatit,

200 ml expresso,
350 ml frisca lichida,

300 ml smantana grasa de gatit,

150 ml lapte batut.

Cea mai misto alinare in toata povestea asta e ca n-aveti nevoie de aparat de inghetata! Nope! Va zic la sfarsit cum dregeti fapta. Deci, turnati in wok-ul in care ati pregatit inainte caramelul (pe care l-ati turnat intr-o craticioara sa se raceasca mai repede, da?).. zaharul, apa, migdalele macinate, bucatile de ciocolata snickers rupte asa urat / dragut cu mana si lasati totul la foc potrivit pana se preschimba la fata toata treaba, zaharul incepe sa se caramelizeze - operatiune in care lingura de lemn va e, musai, sluga, iar ochii capitan! Nu dureaza mult etapa asta, ideea e sa devina cat de cat aurie situatia, momente in care zaharul incepe sa se lege in jurul firicelelor de migdale - in cazul meu, dar si mai delicioasa si autentica e situatia daca folositi alune de padure si nuci - doar ca de data asta eu n-am avut.

Apoi turnati peste amestecul asta ciocolata amaruie si mai amestecati pe foc timp de 1 minut pana cand se transforma totul intr-o mare ciocolatoasa, migdaloasa, migaloasa si parfumata de numa... acu e timpul sa adaugati esentele, da? si apoi smantana (prima cantitate din lista de 250 ml) si mai amestecati timp de 1 minut pe foc pana se incorporeaza ingredientele. De ce nu puneti de la inceput ciocolata? Pentru ca se preschimba instantaneu la fatza culoarea si n-o sa va dati seama daca s-a caramelizat zaharul destul in jurul migdalelor/nucilor. Am pus poze cu isprava, ca sa va dati seama ce si cum..

Apoi turnati in amestecul de mai sus... toata cantitatea de caramel, cafeaua tare sau expresso-ul si lasati crema la racit. Din toata compozitia rezultata - scoateti atata crema - cat sa umpleti un pahar de 200 ml. Si daca va pune pacatu sa gustati din crema, o sa vi se rupa firul, garantat! Eu adaug in tortura din paharelul asta 3 - 4 picaturi cu esenta de migdale si apoi il las la frigider! E crima si pedeaspa, e care pe care, parol ca da!

Intre timp mixati intr-un vas smantana de gatit (cele 300 ml) si frisca lichida (laolalta) si lasati-le la frigider pana se raceste dulcegaria de mai sus, dupa care turnati totul intr-un vas incapator si incorporati cat se poate de bine (cu o spatula de silicon ca se muleaza cel mai bine pe situatie, sau eventual cu un tel) .. frisca si smantana mixate cu compozitia de migdale, cioco si caramel si laptele batut.. si dati vasul in congelator - sau cele doua vase daca nu aveti unul incapator... e destula inghetata, nu doar pentru liliputani! O scoateti din congelator din 30 in 30 minute, de vreo 3-4 ori si amestecati cu lingura prin ea (nu cu mixerul) - cat sa se regaseasca prin toata compozitia migdalele si alunele (alea din ciocolata snickers) de-au picat la fund. Si cu asta basta, m-am suit p'o sa!

Asta daca n-o sa faceti ca mine si-o sa scapati de-o cantitate impresionanta de inghetata neinghetata.. intr-un loc nevazut de nimeni (noroc ca burta n-are gura, uff)... pe intreaga traiectorie a prefacerii si drumului spre congelator. Cand o puneti in cupe pentru servit - turnati o lingurita / doua din crema aia ce-a stat cuminte in pahar la frigider (daca n-ati terminat-o asa simpla intre timp). Nu va mai zic ca aceasta crema se intareste si daca adaugati niste fulgi de cocos prin ea, sau alte cateva nuci sau migdale macinate - o transformati intr-o cavalerie de bomboane de'o sa va lingeti pe degete. Asa ca inainte de servire, o bagati la microunde 10 secunde - cat sa poata intra lingurita in ea si sa stropiti cu o savoare in plus inghetata.

Sa va mai zic ca aproximativ la modul asta - asa total insiruit mai sus -  fac io crema pentru tortul snickers?? Dar gata, mai multe nu va zic ;) pana ii vine si lui randul, cat de curand sper.. ;) Poze n-am decat intr-o singura pozitie - da stiu ;)) dar ma luptam cu hotii de cai, gen mama care impartea dulcegaria mai mult sau mai putin frateste,  cu echipajul casei. In 10 minute s-a terminat juma de tava ;) timp in care am prins-o in flagrant de 2 ori, mda! ;)

Dulcegaria asta merge catre my lovely Andie's veggies - pentru care am ales caramelul ;) - unul din cele doua ingrediente menite lunii iunie - sa duca mai departe Provocarea Dulce Romanie - minunat proiect initiat de Mihaela ~ de prin lume adunate!

Reteta caramel - Green&Black's Organic, Ultimate Chocolate Recipes

Reteta de inghetata imi apartine.

Prajitura cu ciocolata si fructe de padure

Daca dulcegaria asta ar fi fiinta, ar fi plina de iubire si orgoliu. Parol c-ar urla in gura mare scrasnind printre dinti: "heeey, sunt o fiinta superioara, tot ceea ce-mi depaseste intelegerea nu exista si oricum n-are importanta!";). Si la drept vorbind, dar fie vorba intre noi ca n-as prea vrea sa-i trezesc spiritul neimblanzit de vreo aripa diafana, chiar isi merita statutul de dulcegarie orgolioasa, marturisita in imagini obsesive in fata voastra. La o adica mie-mi plac ;)

Si-n circumstanta, ma vad oarescum presata sa silabisesc in locul ei, mai mult cu pofta-n cui ca nu mai am si mai vreaaau... "hei, voi cei de dincolo de scena literelor si imaginilor astora, prefaceti-o fix ca-n randurile de mai jos si o sa atingeti o stare suspendata in neliniste, perforata de niste gloante oarbe ale moravurilor senzuale gustative". Dulcegaria asta e ca o pedeapsa aplicata celor ce sunt la dieta! In fata celorlalti... ce nu uneltesc un complot impotriva drogului asta numit ciocolata, in care niste fructe de padure si chipsuri de cioco alba isi inclesteaza coltii invizibili..  imi scot palaria, dau cu ea de pamant si va invit la treaba.

Prajitura are ca sursa cartea 'Ultimate chocolate recipes', despre care v-am povestit la negresa cu cioco si la obsesivul tort cu ciocolata si rauri de caramel. Si pentru ca titlul 'Chocolate and blacberry cheesecake brownies' nu da bine dom'le in romana, i-am zis de la mine putere prajitura cu ciocolata si mure. Si zice fix asa:

- pentru compozitia negresei aveti nevoie de: 280 grame unt, 170 grame ciocolata neagra (64% cacao), 350 grame zahar, 70 grame faina, 5 oua marimea M (daca sunt mai mari, eliminati unul din calcul), 100 grame chipsuri de ciocolata alba, 1 praf de sare, 2 linguri pline cu esenta de vanilie,

- pentru compozitia cheesecake-ului va sunt necesare: 350 grame mascarpone, 75 grame zahar, 1 lingura plina ochi cu esenta de menta, 2 oua, 200 grame fructe de padure (de data asta am folosit mure). 

Am pus dulcegaria asta pe tapet de 3 ori pana cum. Am folosit o data cioco de menaj, alta data Milka, iar saptamana trecuta am reluat isprava cu o splendoare de cioco cu 64% cacao de la SugarSpice si tot de acolo am cumparat si chipsurile de ciocolata alba. Daca nu aveti chipsuri de cioco, va cumparati o ciocolata alba de buna calitate si o spargeti in bucati - macar in cazul chipsurilor nu folositi spartura de cioco de menaj. Gustul e demential oricum, dar e de la sine inteles ca profunzimea aromelor e atinsa cu o ciocolata pe care o savurati cu placere asa simpla.. deci buna dom'le buna! Cat despre mascarpone.. de regula folosesc Galbani, il vedeti la fata in reteta de cheesecake cu dulce de leche - care by the way e o dulcegarie dementiala, daca nu ati preparat-o pana acum, hmm ce pierdere dom'le, ce pierdere..

First, preincalziti cuptorul la 180 grade si ungeti bine cu unt o tava de prajituri. Faina tavita, nu? Emile, Emile, ce-mi facusi tu mie dom'le Emile Henry. De cand cu tavita asta (sau tava na, la cei 26 cm pe diametru), pot sa tai direct in ea si nu se zgarie nici daca incerc dinadins, si nici nu-i crapa ceramica daca o bag brusc de la rece la cald; unde mai pui ca nu-si da pielea ceramica jos de pe ea nici cand da Edi cu furculita-n tava si zice.. 'mamii, maaamiii, (zbanc!zbanc!) mai vreau praaajii, haide mai mamii (zbanc!zdrang!)' .. deci da!

Daca nu aveti tavita din asta smechera, folositi o tava de tort cu diametru de 26 cm sau una dreptunghiulara de 20cm/26 cm si cel putin 6-7 cm in inaltime de ex. Daca folositi o tava mai mare decat dimensiunile pe care le-am amintit; nu-i bai: mai bine intinsa si subtă, decat cursă din tava.. Compozitia se umfla ca nebuna pe ultima suta de metri si-o sa va lingeti pe botic de dulcegarie, asta daca nu-o mancati direct de pe grilul din cuptor.. ca-i prea buna sa scape vreo bucata nemancata, pa cuvantul meu! Sau si mai bine, dati click fuguta in CONCURS, lasati acolo un comentariu, ca va daruiesc eu tavita asta sau oricare alta va doriti / va e necesara.

Cum se face, cum se drege dulcegaria: Intai de toate luati in considerare ingredientele amestecului pentru negresa: Topiti ciocolata neagra si untul la bain marine = adica intr-un vas suspendat deasupra altui vas in care bulbuceste apa.. avand grija ca vasul superior in care se regaseste cioco sa nu atinga suprafata apei, ci doar sa-si umezeasca fundul in vapori - pana cand bucatile de ciocolata se transforma in niste rauri dulci si calde tocmai bune de pus pe 'rani' - cam asa se traduce bain marine, ca tot m-a intrebat cineva. Dar puteti la fel de bine sa le topiti la microunde timp de 1 minut (pentru o cioco de calitate). Iar daca folositi ciocolata de menaj nu recomand microundele.

Apoi lasati deoparte vasul cu pricina sa se mai racoreasca putin ciocolata, timp in care mixati cele 5 oua intregi - dar nu foarte mult ci 1 - 2 minute cat sa nu se deosebeasca galben de alb. Incorporati in ciocolata, cu o spatula: faina, zaharul si praful de sare, apoi ouale mixate, esenta si ciocolata alba zdrobita bucati (sau chipsurile de cioco). 

Turnati amestecul asta ciocolatos in tava de prajituri unsa cu unt (sau intr-o tava de cuptor brodata cu hartie de copt) si apoi amestecati intr-un alt vas ingredientele cheesecake-ului. Nu aveti nevoie de mixer, ci pur si simplu adaugati ouale peste branza mascarpone, esenta, zaharul si amestecati usor cu o lingura/ spatula. Apoi turnati amestecul asta alb si cremos peste compozitia anterioara, trasand usor cu o furculita niste urme prin mixtura ca sa se marmoreze situatia si la sfarsit adaugati fructele de padure. Aveti grija sa le scufundati putin in compozitie.. cam pana la jumatate.

Daca folositi de ex mure, ca in cazul acestei dulcegarii si sunt de un identic 'fbl' grase si frumoase - taiati-le pe din doua. Nuu, si nu va asteptati sa-si revina la loc. Magia se intampla doar la final - cand scoateti tava din cuptor (dupa ce a stat acolo timp de 35 -45 minute la 180 grade. Dupa 30 minute verificati prajitura cu scobitoarea si daca betisorul ramane curat atunci e super safe sa credeti ca prajitura e gata, daca nu - mai lasati dulcegaria in cuptor 10 - 15 minute in plus, va orientati voi.. cat sa capete culoarea asta aurie..

Dupa ce s-a racit - ii aplicati un praf de magie.. zahar pudra contra emotiilor gustative. Cam asta e tot ;) Zile faine si pline de soare sa aveti, iar seara numai buna vreme de cuptor, dulcegarii fierbinti si povesti! Poate o incercati in week-end, io una as fi tare tare happy sa va 'vad' zambind de placere!

Inghetata de cirese

N-am timp de vorbe, sorry! Am niste chestiitrestii de executat, ciocolata de topit si turnat in valuri peste un amazing tort, asa c-o sa fiu scurta! Inghetata asta n-a avut nici 24 de ore de viata! Am prefacut-o seara trecuta in ceea ce vedeti, iar azi cand am ajuns s-o fotez chipurile in toata splendoarea ei, atat am mai gasit pe fundul vasului. E di-vi-na! pa bune! 

Notati asa: 350 g frisca lichida, o cutie cu lapte condensat Delatte (397 grame), 500 grame cirese (nici nu va zic ca iese o grozavie cu orice fruct / de ex.. de padure), 100 ml sirop concentrat de cirese. 

Laptele condensat il aflati AICI - tocmai ce-am vazut si eu schimbarea la fata a etichetei, unde mai pui ca s-a mai nascut un puiut in casuta Delatte.. Caramello. Cred ca-i tare fain. O sa-l testez pe barba mea si apoi va raportez parerea ;) 

Pentru inghetata asta, am folosit cirese congelate - pe care le-am 'batut' cu facaletu pana s-au prefacut in bucati micute. Am mixat frisca, am turnat peste ea laptele condensat, am pulsat cu ciresele zdrobite, am stropit totul cu siropul de cirese (nici nu va zic ca puteti folosi orice alta aroma de sirop concentrat aveti la indemana, in functie de fructele pe care le incorporati in compozitie) si am amestecat usor toate ingredientele cu o spatula. Apoi toata cremosenia asta si-a gasit drum spre aparatul de inghetata... si-n 40 minute ni s-a rasfatat in fata ochilor minunatia asta dulce, parfumata de vara. 

Daca nu aveti aparat de inghetata, nu-i bai! O varsati intr-un vas pe care il ascundeti in congelator pentru 40 minute, apoi o scoateti si-o mixati ca sa-i spargeti cristalele de gheata si mai repetati o data procedura asta dupa 30 minute (daca mai aveti stare) si cam gata!  Repet: e di-vi-na!! si extrem de simplu de facut, nu-i asa?

Acu ma simt asa oleaca strange ca n-am stat la povesti, dar va las in compania altora mai vechi.. Gasiti aici pe strada principala cu retete - dreapta jos - la dulceata vs inghetata - vreo 10 tipuri de inghetata... doar spor si pofta sa aveti ! Hugs to all s'un vikend de poveste ! 

Reteta imi apartine.

Napolitane cu ciocolata de casa

Noroc c'am gura plina cu cioco si-o mana ocupata des s-o duc la gura.. asa ca scriu acum pe scurt: napolitanele astea cu ciocolata de casa, fructe uscate si matcha rules ! Ma scot din ale mele! Descriere pentru dulcegaria asta n-am, in afara de magie pentru chocoholici, plus garantia, pe mustata mea de 'maidaneza' ce s-a lins pe bot cu mai mult de juma de tava intr-o ora. Rox, sper nu te strici de ras. De luni, doar gaura covrigului e a mea, ma jur !

Se prepara pe principiile ciocolatei de casa cu alune de padure.. Numai ca acum am eliminat esenta de migdale, am scazut nitel cantitatea de lapte praf, am adaugat putin mai mult unt, si surplusul de matcha, fructe uscate - exotice le zice Sanovita, si daca ma gandesc bine cam atat.. Sunt pasi mici, dar importanti. Iar dulcegaria asta noua nu vrea sa reproduca, ci sa creeze.. o alta consistenta, o alta savoare, obsesii le-as numi eu. Nici prin cap nu mi-a trecut de la inceput sa le postez.. ca le marcasem doar pentru mine ;) i'm not usually so bad. Dar napolitanele astea ciocolatoase sunt mai mult decat un best friend atunci cand iti plangi de zor nasu'n batista, iar cand totul e pink hmm si mai bine.. creaza sensuri si zugraveste povesti dulci!

Ingrediente: 450 grame zahar, 150 ml apa, 10 ml esenta vanilie - o lingura plina (si mai fain ar fi miezul de la 2 pastai de vanilie Bourbon), 160 grame unt gras, 400 grame lapte praf, 1 lingurita plina cu pudra de matcha, 300 grame fructe uscate - exotic (de la sanovita), 4 foi de napolitana.

Intr-un vas puneti la fiert, la foc potrivit, zaharul si apa. Cand a ajuns la punctul de fierbere, setati musai cucu sa sune peste fix 5 minute... Luati vasul de pe foc, adaugati esenta de vanilie, untul - musai la temperatura camerei (eventual incalzit 1 minut la microunde) ca sa nu raceasca compozitia si sa nu se formeze cocoloase din cauza lui, si amestecati bine cu lingura de lemn pana se incorporeaza tot si nu mai ramane nimic solid din el.. toata treaba asta in doar cateva secunde ca n-avem timp de pierdut. Apoi incorporati rapid laptele praf si praful de matcha (il cumpar de pe www.pastaidevanilie.ro) si imediat dupa.. fructele uscate.


Daca nu aveti matcha, o puteti inlocui fix cu variantele astea: xx) o lingurita rasa cu scortisoara + o lingurita rasa pudra de ghimbir + o lingura esenta de portocale / migdale sau vanilie; xxx) un pachetel de cappuccino si o lingura esenta de cafea (in loc de cea cu vanilie); xxxx) o lingura cu cacao si una cu esenta de rom / vanilie sau menta.. merg excelent combinatiile astea.

Revin la reteta: Asezati intr-o tava, sau pe masa de lucru, doua foi de napolitana (gasiti in Cora / Carrefour) si turnati compozitia obtinuta. Daca va doriti un strat mai gros ca cel pe care il vedeti in poza (2 cm), va sunt suficiente 2 foi.. dar eu am folosit 4. E dulce, doar e cioco.. dar avand foilea alea de napolitana te pacalesti singur si poti manca mai mult.. hell yeh! Intindeti ciocolata pe toata suprafata foii, lasand putin spatiu inspre margine si imediat dupa o acoperiti cu cealalta foaie de napolitana. O lasati la frigider pentru o ora (eu am lasat-o doar 30 minute si i-a fost de ajuns), o fragmentati dupa plac, apoi va rasfatati. Si cu asta basta! week-end tare fain si dulce sa aveti !

Reteta imi apartine.

Inghetata cu lemon curd

Nu stiu altii cum sunt, dar eu as manca inghetata 24 din 24. Iar cuvintele astea desi suna amenintator la adresa unei siluete siluita de niste calorii a naibii de mari si pe moment invizibile, nu raman niciodata la stadiu de gand nesatisfacut, va asigur. Dar cum inghetata e aproape o ingamfare ce merita recompensata intocmai..;) ma dadau bratelor ei invizibile si-o savurez cu loialitate, dom'le !! 

Totul incepe cu lemon curd-ul. Mergeti c-un click pe link si-o sa vi se destainuie in fata ochilor cea mai cremoasa primejdie dulce acrisoara, ce-o sa va de-a tarcoale zile-n sir, daca o ocoliti! Deci, lemon curd first, done! 

Apoi urmeaza in sir indian urmatoarele: 250 ml lapte gras, 200 grame zahar, 3 galbenusuri, 400 grame smantana, coaja rasa si sucul de la o lamaie, coaja rasa si sucul de la o portocala, 200 grame lemon curd.

Puneti laptele si zaharul intr-un vas, pe foc moderat si amestecati pana se topesc cristalele de zahar, fara sa dati laptele in fiert. Apoi turnati laptele usor caldut peste galbenusurile mixate intr-un alt vas, sau efectiv puteti incorpora galbenusurile direct in vasul deja patat de lapte - cu un tel. Vasul cu toate ingredientele astea se intoarce iar pe foc - unul potrivit sa fie, amestecandu-le continuu cu o lingura de silicon sau tel pana compozitia capata o usoara consistenta, avand grija sa nu se imbranzeasca. Eu am adus-o pana la punctul de fierbere si totul a fost perfect! Apoi lasati compozitia asta la racit. Cam 30 minute ii dati bilet de voie vasului pe gresia rece si garantez ca e suficient ;). Urmeaza lemon curdul, coaja rasa de porto si lamaie, sucul astora, smantana grasa mixata putin inainte.. toate ingredientele astea le impartasiti compozitiei formata anterior.

Amestecati, cu o lingura de silicon si cu grija, savoarea care va imbata simturile inca din etapa asta, varsati amestecul format intr-un recipient pe care il predati congelatorului pentru 30 minute... conform instructiunilor aparatului de inghetata. Apoi scoateti cuva aparatului de inghetata de la rece, varsati continutul recipientului in ea, si lasati masinuta de inghetata sa-si faca treaba pentru 30 minute... e voila !! Cei care nu au masinuta, e musai sa scoata inghetata din 30 in 30 minute (de 2 ori e suficient) pentru a sparge cristalele de inghetata...si apoi gata!

Nu stiu cum sunteti voi cand vine vorba de inghetata, dar eu n-as putea ever sa ma dezic prefacerii ei in nimic ;) Si tare incomod mi-ar fi, da chiar si asa, as vrea s-aud cum / daca rezistati voi.. ;). Hai ziceti, ziceti, va ascult!!

Salam de biscuiţi

Zau asa ca i-as schimba usor titlul ! Dulcegarie cu biscuiti, na! Suna mult mai bine, u agree with moi? Chestiunea aia de se numeste salam de biscuiti a facut parte din paleoliticul mult prea indepartat al prunciei mele, da nu-mi pare deloc rau, ma jur pe mustata mea innegrita in timp ca n-am tanjit ever dupa salam!! omg, urasc denumirea, am urat mereu biscuitii aia populari fara gust, personalitate, motiv existential ! Iar gustul nu-l comentez, cert e ca maica-mea stia ca si cu toate farfuriile pline cu mancare turnate pe cap tot n-o sa-i zic my preciooosss!!  Deci, schimbam titlul, perceptia, notiunea..  Dulcegarie cu biscuiti, rahat, ciocolata si lapte de cocos, musai asa, da !!! 

Si'i simpla, dom'le! Atat de simpla ca-i si pacat de ea s-o dati uitarii fara zeci de repetitii, nu zic macar o data, c-ar fi pacat! E atat de parfumata, 'croita' intr-un anume fel, de sigur o sa va-ndragostiti de ea! 

Mizati pe biscuitii Petit beurre, aci aveti o mostra doar... 

... rahat si ciocolata ... 

..  lapte de cocos ... 

Notati fix asa: 550 grame biscuiti Petit beurre, 400 grame rahat, 50 grame ciocolata cu lapte (de menaj am avut), 400 grame lapte de cocos, 200 grame unt (cu 85 % grasime am folosit), 150 grame zahar, 25 ml esenta de rom, 2 pastai de vanilie, 1 lingura plina ochi cu cacao. 

Daca nu aveti drum in Dragonu Rosu, gasiti fix laptele asta de cocos la Cora sau Carrefour la raionu cu strainataturi ;). Altfel, lapte de cocos sa fie, from Mega image, marketu din coltu blocului, oriunde va atrage privirea nu-l ignorati, dositi-l in plasa! Tinut in frigider, laptele asta se transforma intr-o masa untoasa la suprafata, iar sub crema asta se ascunde zerul lasat.. nu-l aruncati, nu, nu!! Turnati toata cantitatea dintr-o cutie - fix 400 grame cum ziceam mai sus.. intr-o craticioara asezata deasupra unui foc moderat. Tot in vasul cu pricina puneti untul facut bucati, sa nu-i dati focului prea multe batai de cap, ciocolata cu lapte, cacaua, esenta de rom, miezul pastailor de vanilie si chiar ele stoarse de miez (pe care le scoateti inainte sa turnati amestecul peste biscuiti), zaharul si cam atat! Amestecati cu lingura de lemn pan' se topeste untul, se moaie inima ciocolatei, se imprieteneste praful de cacao cu laptele si esenta.. fix pana da in clocot toata chestia asta parfumata de numa! Apoi lasati-o la racit. 

Ofc, urmeaza biscuitii! Nu-i dati prin masina, asa ever nu! Rupeti-i in bucati mici, ca n-o sa va ia afacerea asta mai mult de 5 minute. Sunt fragezi prin nascare si tare usor de strangulat printre degete, stiti voi! Taiati rahatul in bucati mici si imprastiati-l peste / printre biscuiti! Cand s-a mai racit usor laptele (dar musai nu complet - cat sa fie usor de atins!!) turnati amestecul lichid peste biscuitii in asteptare si amestecati cu mana toata compozitia! Fara fandoseli, ca doar aveti mana curata ca lacrima lui ovidiu ! Iar toata compozitia asta, daca n-aveti un best friend la usa, la fel de preten cu metamorfozele si neprietenos cu vesnica pomenire a nepopularului salam, atunci va ajunge fix intr-o tavita dreptunghiulara de terina -  lunga de 33 cm, cu baza semicerc si raza de 5,5 cm ;) (da merge la fel de bine intr-o forma normala de chec, sau orice alt model aveti la indemana), plus inca o farfurioara cu varf din dulcegaria asta sortita prietenilor pofticiosi ce se dau in vand dupa gustul asta memorabil, dar n-au stare sa astepte facerea si prefacerea modelului ;) Ioana, preia legatura! ;) 

Dar musai cand turnati compozitia in forma, acoperiti forma cu folie alimentara ca sa fie usor de scos, altfel mancati direct din tava ;) No bine, noi nu ne suparam, parol! ;) Si dati totul la frigider pentru 3 - 4 ore. Apoi pudrati-o cu fulgi de nuca de cocos si gata!! Jur ca sufera ca n-are gura sa strige: bite me, love me, nu salamu desuet, fara nici un farmec! ;)  

Dar daca o s-o prefaceti fix asa.. o sa simtiti cat de cocheta e legatura dintre aroma laptelui de cocos si beutura marinerului visator! Piciul meu mereu e cu gura la urechi si-n puteri de-acum sa-i zica fix.. my preciooouussss ! ;) Ta- naaa!!

Metamorfoza imi apartine ;)