Se afișează postările cu eticheta desert festiv. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta desert festiv. Afișați toate postările

20 iulie 2012

Trufe raw


Postarea asta e din gama raw da bun ;) Si nu, nu cred c-o sa vedeti aici o desfasurare nedesfasurata de forte raw vegane prea curand! E scump dom'le ! Sa traiesti raw vegan, sa bei din licoarea tineretii - a se citi lapte de migdale - nu-i chilipir deloc! Asta nu inseamna ca nu veti primi in dar deserturi raw incercate si gandite dupa capu' meu.  Si cum o poza face mai mult decat o mie de cuvinte, luati de aici si interpretati-i parfumul, consistenta si deliciosenia..


Cum ziceam ieri, imi mustaceste prea mult gandul la chestiuni profane si simt asa apasat si rece o fractura imaginara a intelepciunii mele raw vegane, deci o sa le iau treptat, soltac soltac pe toate.. salate, porc, dulcegarii culinare, chestii raw fix pe limba mea pe care-i aplicata din nascare o anumita marja de perceptie a chestiunilor dulci si sarate, fix ca-ntr-un perpetuum mobile compus dintr-o spirala a contradictiilor .. porc vs raw! Deci asa, da!


Reteta e simpla, basca poate fi folosita drept blat de tort raw. Daca nu va iubiti ca mine cu avocado-ul, atunci il puteti elimina si pulsa cu apa.. functioneaza la fel de bine pe principiul.. care cum vreti ;)

150 grame curmale
150 grame migdale / sau caju / sau alune
1 avocado mare - bine copt
3 -4 lingurite cu pudra de cacao + cacao pentru tavalit trufele
2 -3 linguri pline cu miere de albine
apa - cat sa obtineti consistenta dorita  (sau lapte de migdale pentru cunoscatori)

Taiati avocado-ul pe din doua, dati-i una in cap samburelui, pe care il eliminati cu cutitul bine infipt intr-insul, apoi scoateti miezul cu lingurita, si puneti-l in blender alaturi de toate celelalte ingrediente, exceptand apa. Adaugati cate o lingura doua cu apa - pana atingeti consistenta dorita a trufelor. Depinde si de marimea avocado-ului - daca e cumva destul de mare, si fara sa adaugati apa consistenta e mult prea moale pentru simtul vostru (desi e aproape imposibil), atunci adaugati cateva migdale sau nuci, altfel daca nu e nevoie de apa, nu mai adaugati deloc. Eu de exemplu am adaugat destula apa, cam 50 - 60 ml.. da' na, asa e pe fix gustul meu ;). Trufele nu-s tari, ba au chiar si o migdala incorporata in centru, tocmai bune de muscat.. daca vrei o adaugati si voi, daca nu ba! La fel de bine puteti folosi cirese deshidratate, nuca de cocos deshidratata. Repet.. consistenta si umplutura o decideti voi. Lasati amestecul in frigider timp de 1 ora, apoi formati trufele. E mult mai usor de lucrat cu ea, rece fiind.


Luati in palme o cantitate mica de compozitie, prefaceti-o intr-o chestie rotunda pe care o infasati in pudra de cacao (eventual bio ca sa fim vegani in toata regula) si gata. Sa va mai zic ca, deloc raw - puteti folosi umplutura asta + cirese + putina esenta de migdale - rulata intre niste foi de placinta, bagata mai apoi la cuptor? omg, e nebunie, incercati va rog ;)


Le tineti la frigider, asta daca nu le terminati in cateva minute ;) Sunt absolut grozave, jur! As putea trai cu un asemenea desert o zi intreaga si inca o zi, doua, peste prima ;)



19 iulie 2012

Despre Street Delivery, trufe raw si niste treburi



"Numele meu e A.S.S., 'fumez' porc de vreo treijde' de ani si (cica) vreau sa ma tratez" 

 nici sa n-aud  "llooooolll" in grup, ok?

Chestiunea de mai sus mi-o zic adesea in momentele in care burta imi e plina cu porc evident, si judecata mi se topeste sub amprenta lui, intocmai cascavalului pe o pizza abia scoasa din cuptor - pe numele ei de scena - Carnivora (musai) - my middle name, ce sa mai!  Indecizia are si ea semne de punctuatie, care vin insotite de niste zvarcoliri interioare asa din te miri ce ;) ...al 'mirarii' (chiar am ajuns sa gandesc/fac eu asta?) strivit de semnul intrebarii - cu un mare why sau why not in coada; intrebarii (de ce sa ma tratez, cand 'io la o adica il iubesc - pe el porc care este intr-un asa hal de bun, bun) - cand ma vad pusa la zid, de mine insami si de una singura, c-un mare pahar cu smoothie verde = niste frunze de salata, busuioc si cateva de morcovei, blenduite si innobilate cu apa (omg! nu pot sa cred ca fac asta); si exclamarii (e musai dom'le sa-i dau peste bot porcului, ca doar circula chestia asta total neinspirata 'esti ceea ce mananci' si chiar nu vreau sa cred despre mine, ca-s porc bun, adica in toata regula) si cand citesc (ca eu n-am, dohh) despre perfectibila combinatie intre celulita si porc versus constiinta! Si ce sa fac, ce sa fac mai?

Si, ca intotdeauna, exista un totusi! Acum o luna de zile - ca de atunci tot rumeg si rumeg din cand in cand iarba si abia azi ideea in sine - la Street delivery si mai apoi atelierul raw vegan al Oliviei Steer, s-au intamplat niste lucruri dom'le si mi s-au aprins niste becuri, beculete, becusoare bleu, verzi si-ntr-un final roz, am primit palme si pe stanga si pe dreapta (virtuale ofc, ca veganismul asta nu-i masochist deloc), le-am pasat porcului si m-am cam lasat de el, sa vedem cat ma tine. Da pui am voie (!!!), ca nu e porc.

Ca am si acum un mare drooll in gura cand ma gandesc la niste bucatele mici de chorizo, fasii de prosciutto, si-o tiganie de bacon prajit - varsate asa peste-o salata cu rosii si verdeata, na! Bun nene, bun, 'nu radea'! Lame, i know! Da voi judecati singuri, ca fix acu dezbat si eu problema negru pe alb, si insiruindu-mi asadar gandurile aici, va conjur sa-mi intariti voi una din convingeri (le-am lasat la urma di 'tat), cu argumente, cu tot, pro si contra!

Da s-o iau cu inceputul... ca asa-i frumos! Habar n-am avut pana acu o luna, ca intr-un locsor din Bucurestiul asta mare, de vreo 6 ani incoace, se petrec niste lucruri fabuloase. Strada Arthur Verona, aka Street Delivery, isi pune lacat la inceput si sfarsit de strada in fata vehiculelor pe 4 roti - de obicei la ceas de vara, vreo 3 zile, si fix in Parcul Icoanei se dezbraca de secrete: arhitectura, arta stradala, teatrul, muzica, atelierele culinare, yoghinii in starea lor naturala (infasati doar, o stare zen de numa'), hipsterii adevarati si entertainmentu'. Iar toata chestiunea asta, redata in totalitate pietonilor, e organizata an de an de Fundatia Carturesti si Ordinul Arhitectilor din Romania, o-la-la!;)




Si se pare ca 7-le mi-a soptit sa spun da;), si mare mi-a fost bucuria sa le impartasesc minunatilor participanti, dornici sa afle din gura mea profana, despre mancarea sanatoasa, sa le graiesc vorbe-aplicate, despre uleiuri bio, bulgur, basca de oua m-am bucurat sa explic maxim, parfumuri de menta, busuioc, alune, toate astea contopite-ntr-o salata sanatoasa numita Tabbouleh (cand vedeti rosu in fata ochilor, dati click) despre care v-am vorbit acu ceva timp in urma, cand Plafar a binevoit a aduna laolalta oameni pasionati de cooking sanatos, treaba serioasa dom'le, nu gluma!













Si uite asa au organizat oamenii astia cu ale lor puteri de provenienta proteica zamislita dintr-un pumn de migdale sau nuci - un concurs in care FB-ul a fost aruncat in aer de retete raw vegane, vegetariene care au purtat amprenta oamenilor frumosi de s-au infatisat pe Street Delivery in ziua aia de duminica - celor ce mi-au fost alaturi - le mare multumesc, si mai apoi ne-am cunoscut in toata multimea noastra, cunoscatori raw sau nu, dar dornici de cunoastere (ca mine), la atelierul Oliviei Steer - tinut, unde altundeva decat intr-un Plafar - pe Radu Beller mai exact, da.. vedeti aici spotul video realizat cu Olivia.

In duminica aia, in Parcul Icoanei, introducerea mea a fost finuta, fara conotatii raw (si fara discutii imbecile despre porc, ca altfel mi-o luam pe coaja), luand in calcul fiertura sparturii de grau si rezultatului cotcodacelii cocosului asupra unor gaini in calduri, dar musai bio toate - alimentatie naturala si sanatoasa nene, ca nu ne-am jucat doar povestind incins si interesant, ci am facut acolo niste treburi.. Faina misiune, dom'le, da!





Mai ales ca my lovely Ralu (care absenteaza motivat acu si pe care o pupacesc cu drag) m-a incantat cu prezenta. A durat o ora atelierul culinar, timp in care m-am imprietenit pentru prima data in viata cu o plita electrica.. din aia de camin, am intalnit oameni frumosi si interesanti, asa ca fu' misto treaba, plus explicatii, explicatii.. ;) la o ora arzatoare din zi!



Unde mai pun la socoteala ca-ntr-una din zile, Edutu meu prezent in fapte ne-a arat si explicat cum si-n cate feluri se incordeaza muschiul vanos, si musai cum se despart niste cirese si visine de samburi.. Asta da clasa, dom'le! no, ziceti voi acu'!





Asa, acum ca am tot dat din casa, sa continui.. Intr-o zi din timpul saptamanii, imediat dupa Street Delivery, am cunoscut-o in toata splendoarea ei adevarata, in carne si oase vegane pe Scufita Rawsie. Da nene si eu credeam ca-i facatura, dar exista in toata desavarsirea ei! Cantec de leagan ii era vocea, chipul sculptat in creme naturale, subtire ca o copilita de-a 9- a, dotata sufleteste cu un compendiu raw vegan, deci da!


Am picat pe scaun de cum am intrat in Plafar, i-am prins Ralucai mana ca-ntr-un cleste si i-am zis..  "soro, daca vezi ca ma pierd in fata alunelor scufundate in lapte de migdale si ma zbat ca o naluca sa le pescuiesc; daca incep sa ling semintele de susan ramase in urma bulgarasilor ce le contin; daca observi ca mi se indeseste pe loc parul cand sorb din salata facuta nectar, si mi se tranforma dejtele in betisoare chinezesti nu de alta dar ar fi fost pacat sa fac uitata in pahar o cat de mica bucatica de dovlecel prefacut in tagliatelle, imperecheat cu un pesto de caju si usturoi - absolut dementiale !!!-  da-mi peste ochi, trage-mi doua palme sa-mi revin ca altfel ii pun gand rau lui M. - raw vegan o sa scrie pe el" Zis si facut! M-am trezit luata la palme, asa metaforic vorbind - din fericire, sau pacate o sa realizez in timp - si am plecat  de acolo ca o nauca!






Si uite asa si din cauza aia, imi sterg ochii injectati de lacrimi cu dosul palmei si ma intreb.. 'A fi sau a nu fi raw-vegan, sau macar vegan, sau cel putin vegetarian'? Hai, ziceti, ziceti voi! Stiu ca postarea asta n-are zvacniri prea mari de acceptare a ierbii, ca de, porcu' mi-a intrat ca raia in piele, in creier, in toate madularele fiintei mele  - drept pentru care am ca intriga o intreaga poveste de viata si o prietenie care s-a lasat asa din mosi stramosi cu limba de moarte - deci parsiv rau de tot, dar totusi, am vreo scapare? Si daca da, cum?. Ca eu mi's tare sensibiloasa si atasata de lucrurile pe care le-am cunoscut in timp si iubit intr-o zi cat altii intr-o viata si c-un zvac de mica masochista (ca o balanta veritabila ce sunt) - cantaresc cam la modul asta lucrurile:
  •  p'un taler porc (uhhh moama - coaste imbaiate-n lapte de cocos, unt de arahide, usor bulbucat cu grasime, pestritat cu sorici, marinat intr-o chestiune de-ti sta mintea-n loc si-apoi aruncat pe gratar, sau cuptor, intr-o idila perfecta cu cirese, caise, prune, etc (insert drooling face here) - pe stanga mai la vale vedeti vreo 10 preparate din porc, go, go, go !!;)) 
  • si pe alt taler - constiinta mea raportata la "tinerete fara batranete si viata fara de moarte" - aspect imbracat in haine raw vegane, cica, si celulita aia de care va ziceam mai sus, sau viitoarea celulita (ca eu, acum, doar v-am zis, n-am d'aia, lol)! 
Personal va indemn sa judecati in cunostinta de cauza si sa extrageti si pentru voi taleru castigator. Chiar mi-s tare curioasa ce ganduri imbratiseaza domniile voastre, parol!

Deci, ma ajutati fetelor, ca am musai nevoie de-o ispita raw, sau macar vegana - cu documentatia stiintifica de rigoare, cu linkuri, ingrediente, principii si povesti de viata pe de-o parte; sau pe de alta - porc tata, simplu fara prea mult zvac din partea voastra, ca pe asta il stie mandea pe de rost din cale afara!! Deci, ma pot astepta la idei/sfaturi? Le primesc cu mare bagare de seama si muuuuult drag! 

Acu sigur va asteptati la reteta de trufe raw, da mai am facut-o si p'asta, dupa mintea mea din capu' meu. Absolut groazava treaba, cu un parfum si-o consistenta de sta matza in coada, bune rau, da stiti cum! Dar hai sa vorbim despre ele maine, ca acum prea mult mi-a copt mintea ba porc, ba raw si e vremea somnului de frumusete, nu de alta ;) 





6 iulie 2012

Tort de ciocolata, crema mascarpone si fructe de padure


Vi s-a intamplat vreodata sa va simtiti pierduti, sleiti de putere, fara nici o dorinta in rarunchi, parca stapaniti de o mare lehamite si de o nostalgie dupa ceva nedefinit ?

Si daca dintr-o nefericita intamplare, intr-un moment de spaima, cand observati, asa ca mine, ca interesul pentru orice se risipeste incet incet prin capilare - luati o gurita de milkshake / lassi / smoothie si musai o imbucatura zdravana de tort cu ciocolata, crema mascarpone si zmeura din plin aruncata printre blaturi si-o sa strigati Evrika! Nu ma credeti pe cuvant!? Nu glumesc deloc, pa bune! Amu, na.. eu ma tratez doar cu smoothie de zmeura in this particular moment, deci sunt doar pe jumatate vindecata ;)


Tortura asta culinara a ajuns pe mesele restaurantului Barbizon Steak House, gratie invitatiei lansata de Hotel Pullman si lumearetetelor, eveniment ce a adunat laolalta, inca o data, in bucataria imensa a restaurantului, mai multi pasionati de food.. Ioana Grigore, Flavia Meterez - va amintiti veleitalile artistice demonstrate in cadrul show-ului Master Chef, Bogdan Cioc - aka lovefood, et moi, in frunte cu, bineinteles, Chef Dumitru Bucsa - pe care am avut deosebita incantare sa-l cunosc.



Tortul e absolut demential, poate fi lejer ales regele balului - chiar daca are fata unuia din sapte negrii mititei. Are s'un punct de reper... blatul e din my preciouss Ultimate Chocolate Recipes - si alte cateva chestiuni in plus, respectiv esente, cirese deshidratate, alcohol, blat insiropat, crema mascarpone, zmeura, ganache-ul de cioco, bla bla, pe principiu daca-i bal, bal sa fie, nu? Notati va rog asa.

Ingrediente blat:
100 grame ciocolata cu lapte,
175 grame faina,
100 grame cacao de buna calitate,
1 pachet praf de copt,
1 lingurita bicarbonat de sodiu,
100 grame migdale,
200 grame unt gras,
300 zahar brun - dar nu-i musai, merge si alb,
3 linguri cu esenta de migdale (Dr. Otker),
3 oua mari,
150 ml lapte batut,



Ingrediente sirop:
- zahar, apa si brandy - 
300 ml apa, 200 zahar, 100 alcool - fiert si racit 
(ce va ramane folositi pentru smoothie ;)

Ingrediente crema:
750 grame mascarpone,
250 grame zahar pudra,
2 linguri pline cu esenta de menta,
piure de zmeura – adicatelea niste zmeura data prin blender – cam 70 grame asa
+
700 grame zmeura - aranjate peste crema - intre blaturi,
100 grame cirese deshidratate imbatate in 150 - 200 ml alcool.

Ingrediente ganache
250 grame ciocolata neagra
375 grame smantana grasa de gatit


Acolo n-am executat-o intocmai din cauza unor ingrediente in minus, dar va asigur ca preparata chiar si fara esenta de menta, sau cirese deshidratate zguduite in alcool e o nebunie. La voi insa va ajunge in varianta best of, deci fix asa cum trebe plus inca ceva magie ;)


Preparare blat: Preincalziti cuptorul la 180 grade si puneti intr-un bol alcoolul si ciresele deshidrate - musai de la inceput, sa aibe timp pan la crema sa se-mbete strasnic, da?. Topiti ciocolata la bain marine (sau la microunde pentru 1 minut) si lasati-o deoparte. Mixati untul cu zaharul pana obtineti o crema cat de cat fina, apoi adaugati ouale pe rand, ciocolata usor racita si incorporati cu o spatula. Intr-un alt vas amestecati faina, bicarbonatul de sodiu, praful de copt, migdalele macinate, cacaua si un praf de sare. Turnati putin cate putin acest amestec peste crema untoasa - ciocolatoasa, alternand cu laptele batut.. Folositi o spatula in etapa asta, evitand formarea cocoloaselor. punct!

Turnati compozitia in doua forme de tort detasabile - 24 cm - 26 cm in diametru - tapetate cu hartie de copt si unse usor cu unt. Daca folositi tavi de 20 cm atunci luati 3 tavi in calcul in loc de 2, ok? Le bagati in cuptor sa zaca pentru 30 minute la 180 grade...apoi le lasati la racit. Cea mai buna chestie e sa verificati cu scobitoarea, daca iese curata, e gata blatul, dar povestea asta o stiti, nu? Sunt stamba azi, recunosc, dar n-am chef nici sa ridic doua dejte sus daramite sa descriu ceva.. So pls, bear me!

Lasati blaturile la racit.. apoi le faceti felul si le taiati pe din doua, la final sa aveti 4 blaturi.. moama cata logica pot sa am, si eu ma minunez !:(( Noroc ca dulcegaria asta ciocolatoasa a fost crosetata demult, ca mai nou io una mi-s praf fara pulbere zilele astea, n-am chef de vorba, de absolut nimic..;( doar de smoothie si chestii ce vin ca pe targa cu bon de comanda, nimic mai mult. Sper sa ma scol cu burta-n sus maine, nu cu fata-n scutece, ufff  !


Preparare crema: e musai sa fie rece crema mascarpone, altfel riscati sa vi se taie 750 grame de branzica din asta fina, si nu vreti asta nu? Amestecati usor branza cu zaharul pudra, esenta de menta, adaugand asa treptat si spuma de zmeura (in cazul meu) - dar voi puteti adauga de capsune, mure - hmm cam limitate optiunile, dar altele nu recomand. Nu-i musai sa puneti toata cantitatea de piure de fructe, ci cat vreti voi.. sau chiar deloc.. merge si cu si fara, garantat ;) Daca puneti mai mult de 60 grame piure, aveti grija sa amestecati usor crema de branza sa nu vi se taie. Va orientati. Apoi o dati la rece pana asamblati dulcegaria.


Preparare ganache. Pentru ganache regula e urmatoarea: 1 parte cioco + 1 1/2 smantana pentru gatit. Intr-un vas puneti la bain marine smantana si ciocolata si amestecati usor pana se incalzeste suficient smantana  (aproape da in clocot) si se topeste ciocolata. Eventual luati vasul de pe foc la primii bulbuci si amestecati pana se topeste intreaga cantitate. Apoi o lasati la racit. E ok daca o bagati in frigider la rece - pentru ca intarita fiind puteti umple golurile ramase intre blaturi si crema, iar ganache-ul de va ramane il incalziti putin la microunde si apoi il turnati peste tortul deja asamblat pe farfurie. E destul de greu, inalt si plin, asa ca nu va riscati sa-l asamblati pe alta farfurie si apoi sa-l transferati.. il montati direct.

Asamblare tort. Cum ziceam mai sus.. taiati blaturile pe din doua. Insiropati primul blat, adaugati o cantitate asa dupa ochi de crema, suficient cat sa ramana si pentru celelalte blaturi, presarati zmeura peste crema.. asa din suflet - cat sa acopere tat' blatu' si musai cateva cirese imbatate in alcool si continuati, continuati cu urmatorul blat va rog si tot asa... La final, spatiile goale de pe margine le umpleti cu crema (daca v-a ramas ceva) si putin ganache, si nivelati tortul chiar daca se vor vedea brazde de negru si alb. Peste ultimul blat turnati ganache-ul ramas, ii puneti tortului o palarie de capsune sau ce fructe aveti la indemana, si cu asta basta!

Si cum nu mai am cuvinte in desaga, si nici pe jumatate starea greierului trubadur din iarba, o sa-mi zic singura Piua! si vorbim dara mai cu spor de smoothie altadata, daca nu m-oi tampi di tat' intre timp de la atata caldura.. Iar voua va doresc spor ! spor la dulcegarit ;)










28 mai 2012

Biscuiti cu migdale si crema de ciocolata - adica Passion4Cooking pentru pici, by Electrolux


Edi nu e debutant in bucatarie. O nu, si-a pus amprenta pe dulcegarii si nu numai, din frageda pruncie as putea sa zic ;)). L-ati vazut la aparate punand un strop de magie si muschiul de 3 ani in functiune fix la pufosenia asta aromata de chec, sau invartind la manivela de numa, framantand aluatul de taitei de casa mai bine ca mine, parol pa orgoliul lui de cavaler in devenire. Ce-i drept mi-am cam cules pana acum laudele si pentru el.. rusinica sa-mi fie! Gata, am zis. Acum e timpul sa ma spal de pacate si sa-mi zic ofu: lume, lume, 'croitorasul cel viteaz' al dulcegariilor de le vedeti voi pe aici.. e Eduard !! Mai multe n-am voie sa zic! E secret !! ;) Ta-damm..


Invitatia Roxanei la un nou concurs marca Electrolux Passion4Cooking de Ziua Copilului, a picat ca cireasa de pe tort in weekend-ul ce tocmai a trecut asa lipsit de culoare, fara parcuri uscate, bicla sau role. Povestea e pe cat se poate de simpla, dar plina de savoare si ca orice bucatar genial, Eduard s-a depasit pe sine de data asta, uimindu-ma cu perfectiunea organizarii ;) Nici daca vroiam sa pozez biscuitii cu tot covorul ala de zahar pudra nu-mi reusea ;) Noroc cu Eduard.


Mah, da pe bune ca nu l-am ajutat decat in faza de cuptor, cantarit ingredientele - ca inca nu stam bine la capitolul asta (da exersam), microunde si putin mixer, in rest e doar opera lui! Sunt guilty as charged doar cu pozele.


Faza misto e ca pe 7 iunie, asta in caz ca my preciousss se va remarca printre finalisti, va fi petrecere mare, confetii, baloane, dulcegarii in the making la Club Cortina in Corbeanca, cu picii Chefi.. ;) Sa-i tineti pumnii, pretty, pretty pls !


Ce si-a ales de facut? Biscuiti de migdale cu crema de cioco, ofc! Aluatul e simplu, dar coplesitor de aromat: 200 grame faina, 200 grame zahar, 200 grame unt rece (in bucati), 200 grame migdale si 2 linguri cu esenta de migdale.. 


Noi am avut niste fulgi de migdale, asa ca i-am pus la bataie, i-am trantit in mixer, Eduard i-a dat niste pulse-uri pana i-a facut praf si pulbere, s'apoi i-a amestecat in compozitie.. Dar puteti la fel de bine sa folositi migdale coapte/ nesarate/ cu tot cu coaja, ca-i tare misto si rustica treaba cu picatelele alea maro usor conturate.. iar in cazul asta sa nu va asteptati la finete, da? Toate ingredientele laolalta intr-un vas s'apoi sa te tii.. S-a afundat in fericirea asta de prafuri pana peste cap ;)


Si a amestecat toata combinatia asta de ingredinte, pana s-a format o bila de aluat pe care a adapostit-o pentru 15 minute la frigider. Apoi i-am pregatit masa de lucru.. O foaie de copt.. peste care cheliuta a rulat aluatul..


Apoi a decupat din fasia asta, de vreo 0.5 mm - 1 cm grosime, niste discuri cu diametrul de 6 cm, cu ajutorul formei de taiat ravioli pe care am adus-o tocmai din Milano;).. Dar voi puteti sa-ti dati orice forma doriti. Pe Kitchen Shop, de ex, gasiti o forma patrata la un super pret. Si apoi s-a apucat de numarat. Treaba, treaba, dar mai avem nevoie si de matematica. I-au iesit in total doua tavi de cuptor, ceva inspre 40 de biscuiti.. stau cam prost cu memoria, dar cand il intalniti sa-l intrebati, ca spune tot ;)


Avand cuptorul preincalzit, mi-am bagat eu nasul si i-am lasat acolo pentru 12 minute la 180 grade. N-am mai pus faina pe hartia de copt, ca s-ar fi umplut din cap pana in picioare cu ea, dar chiar si fara faina nu s-au ars. Dar pentru siguranta voastra, puteti sa aruncati un praf de faina si apoi sa-i asezati peste ea.. nu-i deloc gresit nici-nici. Fiecare biscuit a beneficiat, inainte de a baga tavile-n cuptor, de o picatura de apa intinsa peste si cativa fulgi de migdale 'coviltir'.

Intre timp am pus de crema: 200 grame ciocolata Milka cu lapte, 100 ml sirop concentrat de menta (gasiti in Carrefour, la sectorul de sucuri si apa), 150 ml smantana dulce, 90 grame unt la temperatura camerei. 

Si cu toata experienta din dotare a rupt Eduard ciocolata in bucati.. Am pus eu intr-un vas toate ingredientele din lista si am bagat vasul la microunde timp de 1 minut. Apoi le-a amestecat pana s-a topit toata ciocolata, s-au incorporat ingredientele si am zis eu Stop ! ;) De retinut: daca nu s-au topit mai lasati vasul timp de 1 minut la microunde, sau topiti ingredientele la bain marine (folositi orice marca de ciocolata fina, dar NU folositi ciocolata de menaj ca nu se leaga nici o treaba). Apoi am lasat vasul la frigider pentru 15 minute, a mixat apoi Eduard crema (l-am ajutat si eu, da na putin de tot ;) si am mai lasat crema, mixata bine, la rece pentru inca 15-20 minute. Se poate lucra cu ea imediat dupa ce ati mixat-o, dar capata consistenta daca mai sta putin la frigider, va orientati voi.. 


Apoi s-a afundat in joaca pana peste cap.. 


Si-a asezat biscuitii pe masa de lucru, i-a pudrat cu niste magie alba (zahar pudra), le-a pus un motz de crema, i-a acoperit cu biscuitele capac si cam atat..


Simplu ca buna ziua, fara dezastrul ratiunii, doar o stare de fericire pe care am dobandit-o alaturi de el alegand calea trairii. E chiar misto sa fii copil !


Cum e dulcegaria? Pai, ca un praf de magie intr-un ocean de voie buna.. Divine, fragede, cremoase, aromate, ce va indeamna strumfii sa uite de turismul culinar in bucataria proprie, iar pe voi - sa ii lasati in mediul lui natural.. pe bune ca e..




31 martie 2012

Whoopie pie cu crema mascarpone




Mai inainte de toate vreau sa te invit pe tine, cititorule, la cea mai derutanta fantasma culinara. Daca ii cunoasteti insemnatatea iscalita pe papilele voastre gustative, atunci nu-mi ramane decat sa va conjur sa le incercati pe acestea si-o sa ramaneti mai mult decat surprinsi de delicatetea, profunzimea gustului astora din imagine! Iar daca nu le-ati testat ever pana acum, I sincerely regret this incident happened!!


Sa va explic putin cum sta treaba: cand analizatorul gustativ e privat de senzatia asta absolut fabuloasa se oftica rau, credeti-ma! Si daca, dupa un timp in care inervatiile senzoriale au servit numai Eugenia pe tava,  Cornuri 7days cu multe E-uri, atunci, la cel mai sensibil contact cu aceste sweet sandwiches, axonii din nucleul solitar o sa sa crucifice, o sa strabata in directie ascendenta toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral si-o sa se indrepte spre talamus, nene! Si acolo, la intalneala cu cel de-al treilea neuron al caii gustative, axonii aia zgubilitici din talamus care au de regula prostul obicei de-a elabora si analiza senzatia de gust, o sa se umfle si-o sa urle si-o sa strige-n gura mare: whoooopiiieeess! What the hell you waited until now !?! Si-atunci, desi pe alocuri sunteti flexibili, n-o sa mai fiti usor de multumit ! Eugenia o sa cada in derizoriu si numai whoopie pie o sa va ceara limba! Punem pariu ?!



Cum se prefac dulcegariile astea? Hmm pai simplu! Atat de simplu ca n-o sa credeti ce zic acum si dupa un print al retetei o sa mergeti hipnotizati in bucatarie sa va puneti dejtele si ingredientele la treaba! Si-n 15, hai 20 minute cu tot o sa ramaneti paf, maxim am zis!

Notati ingredientele: 125 grame unt, 150 grame ciocolata cu lapte, 230 grame zahar, 3 oua mari (sau 4 mai mici), 250 grame faina, 50 grame cacao, 1 lingurita cu varf cu praf de copt, 1 lingura plina cu esenta de rom sau migdale, 1 lingurita rasa cu praf de ghimbir, 1/2 lingurita cu praf de scortisoara, 1 lingurita cu matcha (daca n-aveti matcha merge si fara, dar o cumparati de aici, for a special flavor next time).


Preincalziti cuptorul la 180 grade. Intr-un vas la bain marine topiti untul si ciocolata, avand grija ca fundul vasul cu ingredientele sa nu atinga apa. Apoi luati vasul de pe foc si mixati rapid intr-un alb bol ouale intregi cu zaharul cam 3 minute c-un mixer obisnuit pana cand devin asa fluffy, cu un colorit galben pal deosebit. Apoi adaugati ciocolata topita, incorporand si restul ingredientelor in mixtura asta cremoasa.


Tapetati o tava mare de cuptor cu hartie de copt (nu-i nevoie s-o prafuiti cu faina si nici s-o ungeti cu unt, nu se lipeste nica'). Cu o lingura sau chestia asta speciala pentru inghetata (e super utila si tare usor de manevrat) asezati pe hartia de copt compozitia. La distante apreciabile de vreo 4 - 5 cm una de alta, ca se umfla si se intind de numa. Fix 9 whoopie va incap intr-o tava mare.. asta daca folositi lingura speciala de inghetata. Nu-s mici cum poate par in poze, ci-s mari de aproximativ 8 - 9 cm dupa ce se coc. La un calcul simplu: repetand asezarea asta intr-un total de 2 tavi, o sa rezulte fix 18 bucati, deci 9 whooopiieees !! Traiasca telecomanda aparatului de fotat, zic !;)


La cuptor e simplu ca buna ziua: 10 -12 minute! Nici mai mult, nici mai putin! Dupa ce scoateti tava din cuptor sa nu le atingeti fratilor ca-s pufoase rau si striga dupa temperatura camerei pentru a se raci.

Dupa ce s-au racit pregatiti crema: fantastic de simpla si fabulos de delicioasa...cu mascarpone, again da da! E musai sa va faceti provizii serioase de crema din asta fina! Mascarpone Galbani folosesc de regula (pentru cei care nu stiu deja).. dar fiecare foloseste ce vrea. Deci: 300 grame mascarpone (sau mai mult in functie de cat de cremoasa vedeti voi treaba (da va asigur ca-i suficient), 2 linguri pline cu esenta de vanilie, 100 grame zahar pudra si pentru extra colour o picatura de wilton roze, na!


Dupa ce s-au racit dulcegariile, luati cate un whoopie - trantiti o cantitate apreciabila de crema, cu lingura o intindeti sau asa de fitze cu un posh si o acoperiti cu un altul gol! Asta-i toata treaba cu whoopie pie ! Simpla de numa si teribil de delicioasa! E 'un musai' dom'le ! Si va conjur sa le-ncercati ! Si daca nu merge cu ruga, vin cu zicerea: daca nu le faceti immediately o sa vedeti de acum inainte doar porc, sorici si flori de cires p'aici! Gata, am zis !!



























Print this recipe, listen Adele and make WHOOPIEEEE !!