Se afișează postările cu eticheta fructe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fructe. Afișați toate postările

15 iulie 2012

Dulceata de caise


N-o sa stau prea mult la povesti, ca n-as vrea sa zaboviti si sa omiteti drumul la piata sau market! Fructe mai gasiti si prin Cora, Mega sau Billa, si nu mai zic ca pietele sunt inca pline cu caise romanesti - din astea baţoase, colorate, dulci acrisoare si maxim de parfumate. Dulceata asta n-are nevoie de povesti, este ea insasi  un soi de fericire, poveste intre povesti.. E reteta bunicii mele, usor adaptata, ca draga de ea nu purta dupa ea caiet de notite, ci o facea dupa ochi si tare bine mai vedea lucrurile in asezarea lor.. caise, nuci, lamaie si stafide.. e perfecta! Sa trecem la treaba, zic!


Eu am facut multa, din vreo 10 kile luate asa pe rand, sa ajunga la tot neamu, pretenii, pofticioasa din mine si al meu copil. Notati va rog ingredientele de mai la vale. Va dau de treaba pentru doua kile, daca va doriti o cantitate zdravana, matematica va e prietena fara doar si poate, asa ca va faceti de cap. 

2 kg caise 
1300 grame zahar
200 grame nuci
100 grame stafide
1 lamaie 


Cand vorbesc de 2 kile caise - luati in calcul ca sunt cantarite fara samburi; cu samburi ar fi cam 2300 grame, da io zic ca-i o-bli-ga-to-riu sa le cantariti dupa ce le curatati de samburi, ca sa nu existe dileme si sa fie intr-un asa hal de buna cum o am eu.

Daca aveti loc in frigider folositi direct cratita in care o veti fierbe, altfel ( daca-l aveti pe domnu ala ocupat cu 10 kile de pepene, apa minerala si Montepulciano d'Abruzzo ) puneti ingredientele-ntr-o tava (ca-i mai usor de manevrat intre doua rafturi inguste, basca zaharul acopera mai bine ingredientele intinse - cel putin asa fac eu si a doua zi vars ingredientele in cratita) si-o lasati la frigider pana a doua zi. 

Adicatelea... caisele coafate bine (spalate si curatate de samburi - rupte pe din doua, deci), nucile usor taiate cu cutitul in mai multe parti, sau rupte asa in degete (nicidecum macinate), stafidele, o lamaie mica sau o jumatate lamaie mare (spalata bine si feliata subtire) si zaharul. 

Anyway, o fierbeti doua zi, dupa cel mult 22 de ore de stat la rece  (daca aveti caise mai moi le lasati doar 10 ore), dar e de preferat sa folositi caise usor tari, coapte, baţoase, dulci acrisoare. Fiind vorba de o imperechere a unor ingrediente mai mult decat complementare - au nevoie de timp sa-si cedeze una alteia impresiile si sa formeze un tot unitar. 

Dupa timpul ala scurs, puneti dulceata pe foc potrivit cam o ora, o ora si. Cand incepe sa fiarba, stati langa ea, sau reveniti asa din 5 in 5 minute sa amestecati. Dupa vreo 40 minute de fiert, dati focul pe putere mica si amestecati mereu sa nu se prinda. Fierbeti pana capata o culoare usor aramie - nucile ajuta maxim sa se intample asta, va garantez eu! Pentru controlul de calitate procedati asa: scoateti pe o farfurie cateva lingurite cu dulceata si puneti farfuria in frigider pentru 2 -3 minute. Daca staruie pe farfurie.. atunci dulceata-i gata..

Stingeti focul, lasati dulceata de caise la racit vreo 15 minute, apoi o turnati in borcane curate, le infiletati si intoarceti putin cu capacu-n jos pentru vreo 10 minute. Daca faceti mai mult de 2 kile si vreti s-o pastrati pentru la iarna, bagati borcanele in cuptor, intr-o tava cu putina apa - la foc potrivit timp de 10 minute.. ca sa se formeze vidul.. Pentru 2 kg insa nu vad justificare in joaca de-a sterilizarea..


E desavarsita in every way, si va rog io, macar o data - nu mai insistati sa faceti dulceata de caise clasica, pentru ca asta desfasurata in fata voastra e the real deal, o bate la fund pe ailalta, zau asa! E mare smecherie dulceata asta, pe cuvantu' meu!




11 iulie 2012

Smoothie de zmeura


Ieri am avut o zi tare ciudata, cum sunt cam toate ce le bag de sama in ultimul timp, cu spoiala in timpul zilei si hlizeala de necaz la sfarsit. Voi cum va descurcati cu caldura? Mai precis in masina, fix la volan. Ok, aer conditionat am, da' parca nu-i face fata caldurii si nici mie.. Basca, aproape ca nu mai suporta motoru' turatia cand am aeru' pornit si simt cum mi se ridica oarescum piciorul cu pedala de ambreiaj cu tot, aud si simt niste vibratii aiurea, de zici ca-mi lesina motoru' pe loc, iar acceleratia e prastie - frectie la picior de lemn - in panta si bai chiar am ceva dealuri si gropi pan' la serviciu si inapoi acasa. O fi de la benzina? Hmm, nush’, da oricum mi-am propus sa incerc una cu o putere calorica mai mare, c-am inteles ca abia aia de 100 are de fapt randamentul uneia de 95. In fine, povesti, o sa le exploatez alta data ca asta-i subiect prea amplu pentru cateva randuri.

So, mi-am trantit de dimineata trupu' in masina, care by the way ne-a cam lasat cu curu-n mijlocu targului acu' o saptamana - i-a murit bateria asa tam-nesam (fie vorba intre noi, Kia, cu usoare resentimente, e cam praf - n-are pedigree!), iar ieri am realizat ca eu nu i-am pus niciodata 'apa la radacina'.. Masina asta a fost lipsita de evenimente majore, si prin urmare nu i-am aplicat niciodata procedura definitiva de a-i salta capota.. cu siguranta i-as fi turnat apa in locului uleiului si ulei in locul apei.. Asa ca, pe principiu 'precautia e sfanta dom'le si ignoranta o binecuvantare' n-am avut nevoie sa stiu care-i treaba in cazul ei - vorbesc de capota, ok? S’atunci altcineva se ocupa de licoarea tineretii si acuratetii, fara imbatranirea precoce a vederii mele..

Asa, si revin la starea in care-am gasit-o dimineata, pe ea Kia fara nume, masina dom'le! Cred c-o armata de pasarici, adica pasari mici, au facut o paranghelie pe cinste si-au chefuit al dracului de tare. Dar undeva intre beutul picaturilor de roua si savurat faramituri de pe asfaltul fierbinte - au nimerit ca musca-n ceva lipicios si pentru ei dulce, si s-au stricat la stomac, ca altfel nu-mi explic. Tare cacaciosi sunt pasaroii astia mici! Era plin parbrizu', iar masina mea zacea mititica, cersind parca o urgenta baie sau spargere de nori, si musai benzina in rezervor. Aveam cat sa ajung la pompa.. o minunatie, nu alta, noroc ca am un OMV dupa colt (by the way Petrom sucks!!, parerea mea).

Ajung, ma uit in geanta, omg uitasem c-am schimbat-o fara sa execut mutatia echipajului de forte cu puteri paranormale din ea. Imi scade brusc tensiunea, ating un 7 cu 4 - il simt ca l-am vazut cu ochii mei pe tensiometru odata, ma ia cu lesin dar ma tin tare! Mi-o rusine de-mi crapa varicele de pe picioare, dar mi-a zis tata de cand eram in fasa 'baiatule, cu rusinea mori de foame'! (cred ca se simte o paranteza... mereu am fost/sunt si voi fi baiatu lu tata).

Eram terminata, eram un nimic fara ea, zip, ziro, nada! Nu tu penseta, creion de ochi, rimel, 4 rujuri fara folos sau poate da, nu se stie niciodata dom'le, nu tu pelerina de ploaie - ce daca sunt cu masina - poate raman in pana prostului (hapciu!!), nu tu farduri, cel putin o casoleta cu ceva de haleala si-un pachet de biscuiti aruncati prin ea, incarcator de telefon mobil si musai 2 cabluri unul pentru transfer si altul.. la naiba, pentru orice altceva, nu tu portofel, nimic! Il aveam pe Zola! Fuck! Sa-mi fie cu iertare, dar e atat de greoi ca-mi venea sa rup file din carte si sa-mi sterg fruntea de prostie (poate intra altceva) si sudoare. Cotrobai bine, gasesc 12,8 lei, moama mia nenicule, ma dau cu capu de volan - o data - hai ca mai pot de doua ori - adjudecat, cat de baftoasa pot fi azi! Ii zic benzinarului ca vreau 2 litri si putin, ii arat c-am spart cutia milei, si ca azi desi am parbrizu plin, ma descurc pan' la serviciu chiar si cu rahatu' porumbeilor pe geam. Sa nu se chinuie deci sa-l spele ca n-am nici un chior in plus sa-i dau. Aveam musai nevoie de masina, ca altfel o lasam in benzinarie si mergeam pe jos, dar aveam dupa 17 un planing familial.

Intr-un final am ajuns teafara si nevatamata, doar cu spume la gura si nu din cauza caldurii, ca dimi la 7 e chiar ok.. Si deruland rapid filmul, ca trec vreo 8-9 ore la serviciu.. da nu cred ca vreti sa vorbim acum de prognoze macro si micro, fmi, ma sui in masina si frateeee sa mor pe loc si alta nu! Mi se lipesc instant volanu' de maini si scaunu' de fund - date invizibil dar dozate al dracului de tare cu alcool, o pleasca de caramel si apoi flambate; dar pornesc, ca era 17! Caldura mare, dom'le caldura mare s'un rusinos 42 de grade-mi era afisat pe bord! Pana mea!

Undeva pe la Universitate simt cum mi se lipeste rochita de spate si chilotii de scaun, basca abia daca mai gasesc pata virgina - adica curata (musai fara virgula) de geam! Il sun pe M si-l intreb.. "bai iubi bai, unde esti? Daca ma tin de volan si stau asa sprijinita in cot pe cotiera si cu fundul si spatele suspendat ca-ntr-o levitatie de-ncepator idiot si mica de-o juma de ora, asaa pana ajung la tine, ma tine?" Cine? "Volanu dom'le, volanu, ca nu mai pot!!" Rade! Da' nu e rasu lui, ca-l cunosc. Si grav dar adevarat, n-am decodat stiinta asta cu toata concentrarea mea, desi m-am implicat activ! Da' aveam in mine o sfortare maxima si-o stransoare pe volan si-un fund incordat, mai mai sa nu ma recunosc. In fata mea.. o masina de politie, trec tiptil pe langa ea. Frate, ce participare publica de exceptie in trafic de la 5 la 7 p.m.! Unu' sorbea din cafea si mai ca era sa si-o verse undeva. Bag sama acum, c-au incercat in secunda aia sa-si imagineze ce pozitie deocheata sculptez pe volan, ca mi-au aratat un ranjet usor senil senin, adicatelea lobotomizat, moment in care le-am zambit larg, sincer si disperat, si le-am clipit suav - (ca ma simt oarescum obligata prin lege, ca femeie soferita ce sunt, sa-l practic la volan) - cu ochii mei albastri, da' fara sa vreau eu, uzi leoarca ieri.. incercand sa transmit macar telepatic ca ceea ce vad ei nu e real. Asa ceva nu exista! Nu nu, eu nu stateam cocotzata ca o maimuta-n calduri pe volan, incercand in acelasi timp sa-ntrezaresc un ochean curat si luminos in parbrizul plin cu caca rahat.

Dar au fost baieti stilati, ori aveau niste donuts pe bancheta din spate, ca nu-mi explic nici acum de ce m-au lasat ieri - simbol al conspiratiei universale - sa trec! So, profit de starea lor (nu a mea) de inconstienta, accelerez ca la asta ma pricep al naibii de bine, v-am zis aici ca sunt un sofer innascut, fac razant dreapta si dusa am fost. Putin mai departe il vad pe M., ma astepta! Ii deschid usa si-l poftesc! "Esti nebuna", imi zice, "n-ai aer conditionat?" "Wtf, mai iubi, ma men!- atata am reusit sa-i soptesc angelic eu intr-o romana perfecta." Se sperie usor si tace. Ce-i drept, eram vizibil schimbata la fata, cu o figura schimonosita, un suflu galopant ce mai avea putin si cerea in locul meu aer si apa, pletele ude si eu asemenea toata, un ranjet de manie turbata si scrasnind printre dinti ii recunosc cele 6 dejte de mi le-arata speriat la o mana si-i spun .."Schimbam putin oxigen si facem o sauna impreuna? Mai avem 50 ml benzina, da' ne duce pana acasa, trust me! I've got (???) my mojo working!!! Iar 'al mai tare din noi de se taraie primul de la masina pana-n casa, are voie sa-si bage primu' capul in congelator, si apoi punem impreuna d'un smoothie de zmeura!""

Notati rapid cat mai scrasnesc eu gheata printre dinti:

350 grame zmeura congelata (sau orice fructe de padure)
350 ml lapte batut
250 - 300 ml apa - (cat se poate de rece,
iar cantitatea depinde de cat de constistent vreti sa fie smoothie-ul)
100 grame miere sau zahar (mai mult sau mai putin, dupa plac)
si cateva frunze de menta

Se pun toate ingredientele astea intr-un blender (frunzele se pastreaza pentru decor / sau se si adauga cateva in blender daca vreti) si i se da pulse-uri nebunului pana le transforma intr-o crema fina si tocmai buna de pus pe rana! Gustati si mai dregeti cu apa, miere sau zahar ;) Si cu asta basta, am zis tot!!

Voi cum va descurcati fratilor pe caldurile astea? ca eu una v-am zis.. mai deloc!



8 iulie 2012

Inghetata de zmeura


Sunt egoista, stiu. Am stat ieri toata ziua cu inghetata asta sub nas, mi-am umezit buzele in zmeurica, coacaze si alte cateva arome, mi-am perfuzat-o din 4 in 4 ore, iar voua nu v-am impartasit nimica! Mea culpa, n-o sa se mai intample! Combinatia asta de arome articuleaza o serie de repere majore din care poate rezulta perfect profilul unei fiinte ce n-o sa-si trateze obsesiile in vecii vecilor! Moi, par exemple! Nu e un anume tip, e pur si simplu o altfel de inghetata - asta pentru cei ce se vor lasa prada aromelor si faptelor incrucisate. Inghetata asta e de nerefuzat, va zic! E usor capabila sa-i dicteze mainii si limbii miscarile, indiferent de orice circumstanta si legatura si-a stabilit-o oricine cu cantarul, cu o precizie izbitoare asupra cadentei timpului - cum ziceam mai sus - din fix 4 in 4 ore ;).


Aveti nevoie de : 
550 grame zmeura,
300 ml lapte gras,
300 grame zahar,
2 oua intregi,
70 grame unt de arahide (usor sarat - Smooth peanut butter - gasiti in Cora)
400 ml frisca lichida (Hulala am folosit eu)
200 grame coacaze
sucul de la 2 lamai
2 linguri pline cu esenta de vanilie / sau 2 pastai de vanilie


First, asigurati-va ca aveti zmeura, coacaze si unt de arahide, ele sunt cele 3 zane cu baghete magice si minile invizibile. Cantariti zmeura apoi lasati-o in congelator cateva ore bune, sau peste noapte, sau cumparati zmeura deja congelata - desi ar fi pacat sa n-o aflati in toata splendoare ei proaspata prin piete, nu? Deci, dupa ce a inghetat destul zmeura (la fel de fain merge treaba si cu mure sau afine) o scoateti de la rece si-o mixati bine pana se formeaza un piure.. pe care il pastrati in frigider pana terminati celelalte etape premergatoare.

Deci.. intr-un vas puneti pe foc potrivit - laptele si zaharul, pana se topeste mormanul ala dulce, adaugand si cele doua galbenusuri (batute putin cu telul inainte) - etapa in care amestecati mereu cu telul - pana incepe sa dea laptele in clocot, apoi stingeti focul si luati vasul din preajma caldurii. Next, ii dati drumul in lapte - untului de arahide si amestecati mereu pana se topeste isprava asta de smooth peanut butter.. apoi lasati compozitia deoparte la racit. E totusi unt, nu veti observa o culoare uniform creata, ci mici brazde de culoare cafenie pigmentata pe alocuri de albul laptelui, aha. Si daca pur si simplu nu agreati ideea untul de arahide, nu-i inghititi pur si simplu insemnatatea, nu-i crima daca-l eliminati din calcul.. doar ca atunci n-o sa mai vorbim de-o inghetata atipica, ci tipicaro-delicioasa! Sa va mai zic ca e grozava cu orice fruct de padure aveti la indemana? O da, va zic ca mere' dom'le, mere struna!

Mixati frisca lichida laolalta cu albusurile de oua, cat sa-i pastrati consistenta pufoasa. Ca regula generala, frisca se tine in frigider, nu congelator, nu camara. Nu aveti nevoie de intaritor de frisca, de la sine putere se lasa batuta de mixer, parol! Daca o mixati prea mult - nu se taie dom'le, ci pur si simplu consistenta i se transforma intr-un fel de burete din ala sponge din cauza aerului prea mult incorporat. Ok, da?  Frisca se mixeaza de regula pe aceeasi putere - de la inceput pana la sfarsit - si in aceeasi directie.. suficient cat sa obtineti din partea ei un varf usor indoit la vedere atunci cand scoateti telul sau paletele mixerului din ea. De data asta, nu uitati de albusuri - le mixati impreuna cu frisca, da?

Dupa ce compozitia de lapte si unt de arahide s-a racit - o aduceti intr-un vas mare laolalta cu frisca lichida mixata cu albusurile, sucul de lamaie, esenta de vanilie si piureul de zmeura - amestecand usor suratele astea cu telul. Apoi spre aparatul de inghetata.. Regulile lui le stiti din manualul cu instructiuni, eu v-am povestit insprava mea la inghetata cu ciocolata si cafea - asa ca n-o sa insist cu treaba asta - doar un amanunt.. dupa ce aparatul de inghetata si-a facut treaba - amestecati in compozitie coacazele si apoi varsati totul in vase dedicate sau ca mine - in tavi si lasati-o sa mai sada in congelator. Altfel, fara aparat - o turnati intr-un mare vas si-o bagati in congelator; apoi o scoateti de acolo si o mixati din 30 in 30 minute de vreo 3 ori - ca sa-i spargeti cristalele de gheata, iar dupa ultima chinuiala de genu asta cu mixerul, adaugati coacazele.  Inghetata de zmeura si unt de arahide e delectabila, pe bune! Si cu asta basta, am zis tot ce-aveam de zis.



Reteta imi apartine.

6 iulie 2012

Tort de ciocolata, crema mascarpone si fructe de padure


Vi s-a intamplat vreodata sa va simtiti pierduti, sleiti de putere, fara nici o dorinta in rarunchi, parca stapaniti de o mare lehamite si de o nostalgie dupa ceva nedefinit ?

Si daca dintr-o nefericita intamplare, intr-un moment de spaima, cand observati, asa ca mine, ca interesul pentru orice se risipeste incet incet prin capilare - luati o gurita de milkshake / lassi / smoothie si musai o imbucatura zdravana de tort cu ciocolata, crema mascarpone si zmeura din plin aruncata printre blaturi si-o sa strigati Evrika! Nu ma credeti pe cuvant!? Nu glumesc deloc, pa bune! Amu, na.. eu ma tratez doar cu smoothie de zmeura in this particular moment, deci sunt doar pe jumatate vindecata ;)


Tortura asta culinara a ajuns pe mesele restaurantului Barbizon Steak House, gratie invitatiei lansata de Hotel Pullman si lumearetetelor, eveniment ce a adunat laolalta, inca o data, in bucataria imensa a restaurantului, mai multi pasionati de food.. Ioana Grigore, Flavia Meterez - va amintiti veleitalile artistice demonstrate in cadrul show-ului Master Chef, Bogdan Cioc - aka lovefood, et moi, in frunte cu, bineinteles, Chef Dumitru Bucsa - pe care am avut deosebita incantare sa-l cunosc.



Tortul e absolut demential, poate fi lejer ales regele balului - chiar daca are fata unuia din sapte negrii mititei. Are s'un punct de reper... blatul e din my preciouss Ultimate Chocolate Recipes - si alte cateva chestiuni in plus, respectiv esente, cirese deshidratate, alcohol, blat insiropat, crema mascarpone, zmeura, ganache-ul de cioco, bla bla, pe principiu daca-i bal, bal sa fie, nu? Notati va rog asa.

Ingrediente blat:
100 grame ciocolata cu lapte,
175 grame faina,
100 grame cacao de buna calitate,
1 pachet praf de copt,
1 lingurita bicarbonat de sodiu,
100 grame migdale,
200 grame unt gras,
300 zahar brun - dar nu-i musai, merge si alb,
3 linguri cu esenta de migdale (Dr. Otker),
3 oua mari,
150 ml lapte batut,



Ingrediente sirop:
- zahar, apa si brandy - 
300 ml apa, 200 zahar, 100 alcool - fiert si racit 
(ce va ramane folositi pentru smoothie ;)

Ingrediente crema:
750 grame mascarpone,
250 grame zahar pudra,
2 linguri pline cu esenta de menta,
piure de zmeura – adicatelea niste zmeura data prin blender – cam 70 grame asa
+
700 grame zmeura - aranjate peste crema - intre blaturi,
100 grame cirese deshidratate imbatate in 150 - 200 ml alcool.

Ingrediente ganache
250 grame ciocolata neagra
375 grame smantana grasa de gatit


Acolo n-am executat-o intocmai din cauza unor ingrediente in minus, dar va asigur ca preparata chiar si fara esenta de menta, sau cirese deshidratate zguduite in alcool e o nebunie. La voi insa va ajunge in varianta best of, deci fix asa cum trebe plus inca ceva magie ;)


Preparare blat: Preincalziti cuptorul la 180 grade si puneti intr-un bol alcoolul si ciresele deshidrate - musai de la inceput, sa aibe timp pan la crema sa se-mbete strasnic, da?. Topiti ciocolata la bain marine (sau la microunde pentru 1 minut) si lasati-o deoparte. Mixati untul cu zaharul pana obtineti o crema cat de cat fina, apoi adaugati ouale pe rand, ciocolata usor racita si incorporati cu o spatula. Intr-un alt vas amestecati faina, bicarbonatul de sodiu, praful de copt, migdalele macinate, cacaua si un praf de sare. Turnati putin cate putin acest amestec peste crema untoasa - ciocolatoasa, alternand cu laptele batut.. Folositi o spatula in etapa asta, evitand formarea cocoloaselor. punct!

Turnati compozitia in doua forme de tort detasabile - 24 cm - 26 cm in diametru - tapetate cu hartie de copt si unse usor cu unt. Daca folositi tavi de 20 cm atunci luati 3 tavi in calcul in loc de 2, ok? Le bagati in cuptor sa zaca pentru 30 minute la 180 grade...apoi le lasati la racit. Cea mai buna chestie e sa verificati cu scobitoarea, daca iese curata, e gata blatul, dar povestea asta o stiti, nu? Sunt stamba azi, recunosc, dar n-am chef nici sa ridic doua dejte sus daramite sa descriu ceva.. So pls, bear me!

Lasati blaturile la racit.. apoi le faceti felul si le taiati pe din doua, la final sa aveti 4 blaturi.. moama cata logica pot sa am, si eu ma minunez !:(( Noroc ca dulcegaria asta ciocolatoasa a fost crosetata demult, ca mai nou io una mi-s praf fara pulbere zilele astea, n-am chef de vorba, de absolut nimic..;( doar de smoothie si chestii ce vin ca pe targa cu bon de comanda, nimic mai mult. Sper sa ma scol cu burta-n sus maine, nu cu fata-n scutece, ufff  !


Preparare crema: e musai sa fie rece crema mascarpone, altfel riscati sa vi se taie 750 grame de branzica din asta fina, si nu vreti asta nu? Amestecati usor branza cu zaharul pudra, esenta de menta, adaugand asa treptat si spuma de zmeura (in cazul meu) - dar voi puteti adauga de capsune, mure - hmm cam limitate optiunile, dar altele nu recomand. Nu-i musai sa puneti toata cantitatea de piure de fructe, ci cat vreti voi.. sau chiar deloc.. merge si cu si fara, garantat ;) Daca puneti mai mult de 60 grame piure, aveti grija sa amestecati usor crema de branza sa nu vi se taie. Va orientati. Apoi o dati la rece pana asamblati dulcegaria.


Preparare ganache. Pentru ganache regula e urmatoarea: 1 parte cioco + 1 1/2 smantana pentru gatit. Intr-un vas puneti la bain marine smantana si ciocolata si amestecati usor pana se incalzeste suficient smantana  (aproape da in clocot) si se topeste ciocolata. Eventual luati vasul de pe foc la primii bulbuci si amestecati pana se topeste intreaga cantitate. Apoi o lasati la racit. E ok daca o bagati in frigider la rece - pentru ca intarita fiind puteti umple golurile ramase intre blaturi si crema, iar ganache-ul de va ramane il incalziti putin la microunde si apoi il turnati peste tortul deja asamblat pe farfurie. E destul de greu, inalt si plin, asa ca nu va riscati sa-l asamblati pe alta farfurie si apoi sa-l transferati.. il montati direct.

Asamblare tort. Cum ziceam mai sus.. taiati blaturile pe din doua. Insiropati primul blat, adaugati o cantitate asa dupa ochi de crema, suficient cat sa ramana si pentru celelalte blaturi, presarati zmeura peste crema.. asa din suflet - cat sa acopere tat' blatu' si musai cateva cirese imbatate in alcool si continuati, continuati cu urmatorul blat va rog si tot asa... La final, spatiile goale de pe margine le umpleti cu crema (daca v-a ramas ceva) si putin ganache, si nivelati tortul chiar daca se vor vedea brazde de negru si alb. Peste ultimul blat turnati ganache-ul ramas, ii puneti tortului o palarie de capsune sau ce fructe aveti la indemana, si cu asta basta!

Si cum nu mai am cuvinte in desaga, si nici pe jumatate starea greierului trubadur din iarba, o sa-mi zic singura Piua! si vorbim dara mai cu spor de smoothie altadata, daca nu m-oi tampi di tat' intre timp de la atata caldura.. Iar voua va doresc spor ! spor la dulcegarit ;)










22 iunie 2012

Prajitura cu ciocolata si fructe de padure


Daca dulcegaria asta ar fi fiinta, ar fi plina de iubire si orgoliu. Parol c-ar urla in gura mare scrasnind printre dinti: "heeey, sunt o fiinta superioara, tot ceea ce-mi depaseste intelegerea nu exista si oricum n-are importanta!";). Si la drept vorbind, dar fie vorba intre noi ca n-as prea vrea sa-i trezesc spiritul neimblanzit de vreo aripa diafana, chiar isi merita statutul de dulcegarie orgolioasa, marturisita in imagini obsesive in fata voastra. La o adica mie-mi plac ;)


Si-n circumstanta, ma vad oarescum presata sa silabisesc in locul ei, mai mult cu pofta-n cui ca nu mai am si mai vreaaau... "hei, voi cei de dincolo de scena literelor si imaginilor astora, prefaceti-o fix ca-n randurile de mai jos si o sa atingeti o stare suspendata in neliniste, perforata de niste gloante oarbe ale moravurilor senzuale gustative". Dulcegaria asta e ca o pedeapsa aplicata celor ce sunt la dieta! In fata celorlalti... ce nu uneltesc un complot impotriva drogului asta numit ciocolata, in care niste fructe de padure si chipsuri de cioco alba isi inclesteaza coltii invizibili..  imi scot palaria, dau cu ea de pamant si va invit la treaba.


Prajitura are ca sursa cartea 'Ultimate chocolate recipes', despre care v-am povestit la negresa cu cioco si la obsesivul tort cu ciocolata si rauri de caramel. Si pentru ca titlul 'Chocolate and blacberry cheesecake brownies' nu da bine dom'le in romana, i-am zis de la mine putere prajitura cu ciocolata si mure. Si zice fix asa:

- pentru compozitia negresei aveti nevoie de: 280 grame unt, 170 grame ciocolata neagra (64% cacao), 350 grame zahar, 70 grame faina, 5 oua marimea M (daca sunt mai mari, eliminati unul din calcul), 100 grame chipsuri de ciocolata alba, 1 praf de sare, 2 linguri pline cu esenta de vanilie,

- pentru compozitia cheesecake-ului va sunt necesare: 350 grame mascarpone, 75 grame zahar, 1 lingura plina ochi cu esenta de menta, 2 oua, 200 grame fructe de padure (de data asta am folosit mure). 


Am pus dulcegaria asta pe tapet de 3 ori pana cum. Am folosit o data cioco de menaj, alta data Milka, iar saptamana trecuta am reluat isprava cu o splendoare de cioco cu 64% cacao de la SugarSpice si tot de acolo am cumparat si chipsurile de ciocolata alba. Daca nu aveti chipsuri de cioco, va cumparati o ciocolata alba de buna calitate si o spargeti in bucati - macar in cazul chipsurilor nu folositi spartura de cioco de menaj. Gustul e demential oricum, dar e de la sine inteles ca profunzimea aromelor e atinsa cu o ciocolata pe care o savurati cu placere asa simpla.. deci buna dom'le buna! Cat despre mascarpone.. de regula folosesc Galbani, il vedeti la fata in reteta de cheesecake cu dulce de leche - care by the way e o dulcegarie dementiala, daca nu ati preparat-o pana acum, hmm ce pierdere dom'le, ce pierdere..

First, preincalziti cuptorul la 180 grade si ungeti bine cu unt o tava de prajituri. Faina tavita, nu? Emile, Emile, ce-mi facusi tu mie dom'le Emile Henry. De cand cu tavita asta (sau tava na, la cei 26 cm pe diametru), pot sa tai direct in ea si nu se zgarie nici daca incerc dinadins, si nici nu-i crapa ceramica daca o bag brusc de la rece la cald; unde mai pui ca nu-si da pielea ceramica jos de pe ea nici cand da Edi cu furculita-n tava si zice.. 'mamii, maaamiii, (zbanc!zbanc!) mai vreau praaajii, haide mai mamii (zbanc!zdrang!)' .. deci da!


Daca nu aveti tavita din asta smechera, folositi o tava de tort cu diametru de 26 cm sau una dreptunghiulara de 20cm/26 cm si cel putin 6-7 cm in inaltime de ex. Daca folositi o tava mai mare decat dimensiunile pe care le-am amintit; nu-i bai: mai bine intinsa si subtă, decat cursă din tava.. Compozitia se umfla ca nebuna pe ultima suta de metri si-o sa va lingeti pe botic de dulcegarie, asta daca nu-o mancati direct de pe grilul din cuptor.. ca-i prea buna sa scape vreo bucata nemancata, pa cuvantul meu! Sau si mai bine, dati click fuguta in CONCURS, lasati acolo un comentariu, ca va daruiesc eu tavita asta sau oricare alta va doriti / va e necesara.

Cum se face, cum se drege dulcegaria: Intai de toate luati in considerare ingredientele amestecului pentru negresa: Topiti ciocolata neagra si untul la bain marine = adica intr-un vas suspendat deasupra altui vas in care bulbuceste apa.. avand grija ca vasul superior in care se regaseste cioco sa nu atinga suprafata apei, ci doar sa-si umezeasca fundul in vapori - pana cand bucatile de ciocolata se transforma in niste rauri dulci si calde tocmai bune de pus pe 'rani' - cam asa se traduce bain marine, ca tot m-a intrebat cineva. Dar puteti la fel de bine sa le topiti la microunde timp de 1 minut (pentru o cioco de calitate). Iar daca folositi ciocolata de menaj nu recomand microundele.

Apoi lasati deoparte vasul cu pricina sa se mai racoreasca putin ciocolata, timp in care mixati cele 5 oua intregi - dar nu foarte mult ci 1 - 2 minute cat sa nu se deosebeasca galben de alb. Incorporati in ciocolata, cu o spatula: faina, zaharul si praful de sare, apoi ouale mixate, esenta si ciocolata alba zdrobita bucati (sau chipsurile de cioco). 

Turnati amestecul asta ciocolatos in tava de prajituri unsa cu unt (sau intr-o tava de cuptor brodata cu hartie de copt) si apoi amestecati intr-un alt vas ingredientele cheesecake-ului. Nu aveti nevoie de mixer, ci pur si simplu adaugati ouale peste branza mascarpone, esenta, zaharul si amestecati usor cu o lingura/ spatula. Apoi turnati amestecul asta alb si cremos peste compozitia anterioara, trasand usor cu o furculita niste urme prin mixtura ca sa se marmoreze situatia si la sfarsit adaugati fructele de padure. Aveti grija sa le scufundati putin in compozitie.. cam pana la jumatate.

Daca folositi de ex mure, ca in cazul acestei dulcegarii si sunt de un identic 'fbl' grase si frumoase - taiati-le pe din doua. Nuu, si nu va asteptati sa-si revina la loc. Magia se intampla doar la final - cand scoateti tava din cuptor (dupa ce a stat acolo timp de 35 -45 minute la 180 grade. Dupa 30 minute verificati prajitura cu scobitoarea si daca betisorul ramane curat atunci e super safe sa credeti ca prajitura e gata, daca nu - mai lasati dulcegaria in cuptor 10 - 15 minute in plus, va orientati voi.. cat sa capete culoarea asta aurie..


Dupa ce s-a racit - ii aplicati un praf de magie.. zahar pudra contra emotiilor gustative. Cam asta e tot ;) Zile faine si pline de soare sa aveti, iar seara numai buna vreme de cuptor, dulcegarii fierbinti si povesti! Poate o incercati in week-end, io una as fi tare tare happy sa va 'vad' zambind de placere!




15 iunie 2012

Inghetata de cirese


N-am timp de vorbe, sorry! Am niste chestiitrestii de executat, ciocolata de topit si turnat in valuri peste un amazing tort, asa c-o sa fiu scurta! Inghetata asta n-a avut nici 24 de ore de viata! Am prefacut-o seara trecuta in ceea ce vedeti, iar azi cand am ajuns s-o fotez chipurile in toata splendoarea ei, atat am mai gasit pe fundul vasului. E di-vi-na! pa bune! 

Notati asa: 350 g frisca lichida, o cutie cu lapte condensat Delatte (397 grame), 500 grame cirese (nici nu va zic ca iese o grozavie cu orice fruct / de ex.. de padure), 100 ml sirop concentrat de cirese

Laptele condensat il aflati AICI - tocmai ce-am vazut si eu schimbarea la fata a etichetei, unde mai pui ca s-a mai nascut un puiut in casuta Delatte.. Caramello. Cred ca-i tare fain. O sa-l testez pe barba mea si apoi va raportez parerea ;) 

Pentru inghetata asta, am folosit cirese congelate - pe care le-am 'batut' cu facaletu pana s-au prefacut in bucati micute. Am mixat frisca, am turnat peste ea laptele condensat, am pulsat cu ciresele zdrobite, am stropit totul cu siropul de cirese (nici nu va zic ca puteti folosi orice alta aroma de sirop concentrat aveti la indemana, in functie de fructele pe care le incorporati in compozitie) si am amestecat usor toate ingredientele cu o spatula. Apoi toata cremosenia asta si-a gasit drum spre aparatul de inghetata... si-n 40 minute ni s-a rasfatat in fata ochilor minunatia asta dulce, parfumata de vara. 

Daca nu aveti aparat de inghetata, nu-i bai! O varsati intr-un vas pe care il ascundeti in congelator pentru 40 minute, apoi o scoateti si-o mixati ca sa-i spargeti cristalele de gheata si mai repetati o data procedura asta dupa 30 minute (daca mai aveti stare) si cam gata!  Repet: e
 di-vi-na!! si extrem de simplu de facut, nu-i asa?

Acu ma simt asa oleaca strange ca n-am stat la povesti, dar va las in compania altora mai vechi.. Gasiti aici pe strada principala cu retete - dreapta jos - la dulceata vs inghetata - vreo 10 tipuri de inghetata... doar spor si pofta sa aveti ! Hugs to all s'un vikend de poveste ! 


Reteta imi apartine.

22 aprilie 2012

Inghetata cu lemon curd


Nu stiu altii cum sunt, dar eu as manca inghetata 24 din 24. Iar cuvintele astea desi suna amenintator la adresa unei siluete siluita de niste calorii a naibii de mari si pe moment invizibile, nu raman niciodata la stadiu de gand nesatisfacut, va asigur. Dar cum inghetata e aproape o ingamfare ce merita recompensata intocmai..;) ma dadau bratelor ei invizibile si-o savurez cu loialitate, dom'le !! 

Totul incepe cu lemon curd-ul. Mergeti c-un click pe link si-o sa vi se destainuie in fata ochilor cea mai cremoasa primejdie dulce acrisoara, ce-o sa va de-a tarcoale zile-n sir, daca o ocoliti! Deci, lemon curd first, done! 


Apoi urmeaza in sir indian urmatoarele: 250 ml lapte gras, 200 grame zahar, 3 galbenusuri, 400 grame smantana, coaja rasa si sucul de la o lamaie, coaja rasa si sucul de la o portocala, 200 grame lemon curd.

Puneti laptele si zaharul intr-un vas, pe foc moderat si amestecati pana se topesc cristalele de zahar, fara sa dati laptele in fiert. Apoi turnati laptele usor caldut peste galbenusurile mixate intr-un alt vas, sau efectiv puteti incorpora galbenusurile direct in vasul deja patat de lapte - cu un tel. Vasul cu toate ingredientele astea se intoarce iar pe foc - unul potrivit sa fie, amestecandu-le continuu cu o lingura de silicon sau tel pana compozitia capata o usoara consistenta, avand grija sa nu se imbranzeasca. Eu am adus-o pana la punctul de fierbere si totul a fost perfect! Apoi lasati compozitia asta la racit. Cam 30 minute ii dati bilet de voie vasului pe gresia rece si garantez ca e suficient ;). Urmeaza lemon curdul, coaja rasa de porto si lamaie, sucul astora, smantana grasa mixata putin inainte.. toate ingredientele astea le impartasiti compozitiei formata anterior.

Amestecati, cu o lingura de silicon si cu grija, savoarea care va imbata simturile inca din etapa asta, varsati amestecul format intr-un recipient pe care il predati congelatorului pentru 30 minute... conform instructiunilor aparatului de inghetata. Apoi scoateti cuva aparatului de inghetata de la rece, varsati continutul recipientului in ea, si lasati masinuta de inghetata sa-si faca treaba pentru 30 minute... e voila !! Cei care nu au masinuta, e musai sa scoata inghetata din 30 in 30 minute (de 2 ori e suficient) pentru a sparge cristalele de inghetata...si apoi gata!


Nu stiu cum sunteti voi cand vine vorba de inghetata, dar eu n-as putea ever sa ma dezic prefacerii ei in nimic ;) Si tare incomod mi-ar fi, da chiar si asa, as vrea s-aud cum / daca rezistati voi.. ;). Hai ziceti, ziceti, va ascult!!



10 aprilie 2012

Prajitura cu gem de prune si nuci - de post


Cu dulcegaria asta risti sa nu intelegi ce ti se intampla. Ai notiunea intalnirii cu o prajitura de post, in schimb perceptia gustului te face sa te indoiesti ca n-are oua, lapte, cioco desi cu mana ta n-ai pus! Si da, stiu ca e nedrept! E nedrept c-am tinut-o ascunsa atata amar de vreme, dar mi se parea atat de fidela mie dulcegaria asta, plina de istorie, peripetii, explozii, gusturi si arome pecetluite intre mine si ea de-a lungul a peste 20 de ani ca nici n-am realizat ca e cu putinta so tin just for mysefl si sa n-o astern pe hartie! Pana mai ieri, cand am primit o comanda speciala (hugs Ralu;) pentru o dulcegarie de post ;) Si puteam io sa omit scanduricile magice in prezentarea dulcegariei ? Nu, nu !;))


Desi e saptamana mare, dulcegaria asta te indeamna la dezmaturi culinare.. Iar pentru zilele in care abstinenta nu face legea, un pahar cu lapte companie vine fix pe fix, parol ca da ! ;)


Sa pornim dara in incursiunea ei. Povestea e simpla, da cred c-ati sesizat deja ca sunt addicted to simple stuff  but yummy, nu? ;) E reteta bunicii mele, Dumnezeu s-o odihneasca, sunt sigura ca se 'alinta acolo' cu bunatatea asta, cu care ne-a rasfatat mereu, mie si sor'mii, simturile in copilarie. Prefacerea ia in calcul echivalenta unei cani! Yep, cana voastra preferata sa zicem... aia mare de va beti lapticul dimineata.. daca faceti ca mine ;).

Dulcegaria se raporteaza asa... la 2 cani pline cu faina - merg fix 1 cana plina cu zahar, 1 cana cu apa,  3 sferturi din cana cu ulei, 1 lingurita cu praf de copt, 1 lingurita aproape rasa cu bicarbonat stins in 1 lingurita cu otet, 1 lingura cu varf cu cacao, 1 lingurita rasa scortisoara, 1 lingurita rasa matcha (dar puteti fara doar si poate sa eliminati pulberea asta verde din calcul sau sa o inlocuiti cu o alta aroma preferata.. putin praf de anason de exemplu), jumatate cana cu gem de prune (dar la fel de bine puteti folosi orice alt gem sau dulceata preferati.. nu va zic ce delicioasa e de exemplu cu dulceata de gutui / capsuni / visine, sau fructe de padure), 50 grame nuci macinate, 3 linguri pline cu esenta de rom si un praf de sare. 



Asta e toata vraja. Si in functie de cana voastra si de cat de mare va e tava.. puteti dubla cantitatea. De exemplu aceasta cantitate va este suficienta pentru umplerea unei tavi de tort cu diametrul de 26 cm. Depinde cat de subtire sau inalta o doriti. Sa va mai zic ca, pregatind-o intr-o tavita de tort.. o puteti decora la mijloc si deasupra cu un buttercream de post din margarina vegetala, zahar tos si cacao? Hmm feel free to mumbo jumbo.


Puneti intr-un vas toate ingredientele din lista, nu exista ordine, si amestecati. E fix dupa cum aveti chef, dar aveti grija sa stingeti bicarbonatul in otet. Eu mereu incep cu faina, apoi le adaug pe celelalte. Cuptorul fiind preincalzit din timp la 180 grade, tapetati cu hartie de copt - o tava de tort cu diametrul de 26 cm, sau ungeti cu margarina si pudrati cu faina o tavita dreptunghiulara de 28 / 23 cm de exemplu si turnati compozitia. La cuptor sta cam 25 - 30 minute la 180 grade, dar cel mai sigur e in cazul dulcegariei asteia testul cu scobitoarea. Dupa 20 - 25 minute testati.. daca iese curat e gata, altfel mai lasati putin. Aveti grija ca tavitele pe care le folositi sa fie cu bordura inalta, pentru ca se va umfla in pene negresit!


Eu am folosit niste forme dragalase, din care am scos dulcegaria fara probleme si altele pe care am omis sa le pudrez cu faina si mi s-a lipit, na! ;)) Bineinteles ca mi se intampla si mie ;) Fix pe cele decorate cu prune le-am lipit de tavite si cu chiu cu vai le-am scos. Urate rau, da maxim de bune, pe cuvant ca da! Le-am pudrat cu zahar tos pe unele, iar dulceata de nuci verzi le-a tinut companie celorlalte. E voila !


Poate fi dulce, dulce-acrisoara, fructata, innobilata cu nuci, alune de padure, fistic, orice gand = ingredient pacatos va trece prin cap il puteti lasa sa pice-n compozitie, prajiturica asta parind a fi departe de toate cele lumesti, ca sa se tina bine si la cumetria celor ce nu tin post, dar mai ales a celorlalti carora li se inchina.